Sistemul de vot online la alegerile din Rusia s-a defectat vineri

În prima din cele trei zile de vot, aproximativ 500.000 de persoane au votat online în cursul dimineţii numai la Moscova, a anunţat Comisia Electorală Centrală.

Conducerea Moscovei ar dori să vadă cea mai mare prezenţă posibilă la vot pentru a cataloga votul drept legitim. Oficialii au declarat că prezenţa la vot a ajuns la 24% şi că 27 de milioane de persoane au votat până vineri seara.

Observatorii electorali din partea Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) nu au fost invitaţi să monitorizeze scrutinul.

Preşedinta CEC, Ella Pamfilova, o apropiată a lui Putin, a declarat că peste 333.000 de persoane observă alegerile şi că totul decurge ”normal”.

În acelaşi timp, însă, a trebuit să recunoască faptul că au existat nereguli în votul online încă de la început. Oficial, ea a atribuit problemele unui număr mare de alegători care au dorit să voteze online.

În schimb, organizaţia independentă de monitorizare a alegerilor Golos, care este persecutată politic în Rusia, a declarat că nu au fost trimişi observatori electorali independenţi.

Golos a vorbit despre o fraudă electorală pe scară largă, menţionând că, în multe locuri, funcţionari de stat şi angajaţi ai marilor corporaţii, parţial deţinute de stat, sunt presaţi să voteze.

Au existat câteva acte de nesupunere civilă. Potrivit autorităţilor, bărbaţi şi femei au turnat vopsea în urnele de vot din mai multe secţii de votare din ţară pentru a invalida buletinele de vot din interior.

Atacuri incendiare au fost raportate din Sankt Petersburg şi Moscova, ca şi mai multe arestări.

Şeful adjunct al comisiei electorale de la Moscova, Nikolai Bulaev, a afirmat că protestele au fost „controlate din exterior” şi a cerut o mai mare monitorizare a secţiilor de votare.

Cu toate acestea, cea mai mare acţiune de protest nu este planificată decât duminică.

Opozanţii Kremlinului îi îndeamnă pe ruşi să se prezinte în faţa secţiilor de votare exact la prânz şi să invoce cozile lungi formate astfel pentru a-şi exprima nemulţumirea. Ei au cerut alegătorilor să invalideze buletinele de vot prin înscrierea a mai mult de o bifă pe fiecare buletin de vot.

Moscova estimează că numărul de alegători eligibili din Rusia este de 114 milioane – dar această cifră include de fapt şi 4,5 milioane de persoane din părţile ocupate ale regiunilor ucrainene Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson. Ucraina a calificat drept ilegal votul în aceste regiuni.

În plus, 2 milioane de ruşi care trăiesc în alte ţări au dreptul de a vota.

La alegeri poate vota orice cetăţean al Federaţiei Ruse care a împlinit vârsta de 18 ani în ziua votării, este capabil să-şi exercite drepturile civile şi nu se află în închisoare în baza unei sentinţe judecătoreşti.

Votul în această ţară masivă, cu 11 fuse orare, va continua până duminică seara, când ultimele secţii de votare se vor închide în Kaliningrad, pe malul Mării Baltice, la ora 20.00 (18.00 GMT).

Primele previziuni sunt aşteptate imediat după aceea, în timp ce rezultate mai precise nu vor fi disponibile decât mai târziu în cursul serii sau la primele ore ale dimineţii de luni.

Conform legislaţiei, rezultatele finale sunt stabilite în termen de zece zile de la data votului de către Comisia Electorală Centrală, potrivit TASS.

Însă acestea sunt atât de previzibile, încât preşedintele Consiliului European, Charles Michel, l-a felicitat încă de vineri, în mod ironic, pe şeful de la Kremlin pentru victoria sa electorală în alegerile prezidenţiale, potrivit EFE.

”Aş dori să-l felicit pe Vladimir Putin pentru victoria sa copleşitoare în alegerile care încep astăzi”, a scris oficialul european vineri pe reţeaua de socializare X, unde a adăugat că alegerile se desfăşoară ”fără opoziţie” şi ”fără libertate”.

Este aproape sigur că preşedintele rus Vladimir Putin, în vârstă de 71 de ani, va ieşi victorios pentru a cincea oară. Sondajele de opinie ale statului rus prevăd că Putin, care se află la putere de aproape un sfert de secol, va obţine peste 80% din voturi. Acesta ar fi cel mai mare rezultat obţinut vreodată de el.

Putin are trei rivali, ceea ce conferă alegerilor un aer de credibilitate. Dar aceştia nu numai că nu au nicio şansă, dar au şi opinii politice favorabile Kremlinului şi, de obicei, îşi manifestă sprijinul pentru Putin.

Candidaţilor care s-au pronunţat împotriva războiului lui Putin în Ucraina nu li s-a permis să candideze.

În acest context, deşi legea prevede, un al doilea tur de scrutin nu se aşteaptă să aibă loc. Acesta ar trebui organizat la 21 de zile de la primul tur, între primii doi clasaţi, dacă niciunul dintre candidaţi nu ar obţine mai mult de jumătate din voturile exprimate la scrutinul principal. Pentru câştigarea turului doi ar fi necesară doar majoritatea simplă de voturi.

În întreaga istorie a alegerilor prezidenţiale din Federaţia Rusă, doar într-un caz – în 1996 – a fost nevoie de un al doilea tur de scrutin pentru a stabili câştigătorul, dintre Boris Elţîn şi Ghennadi Ziuganov.