”Din punct de vedere tehnic, el nu este într-adevăr proiectat împotriva unei ameninţări ruse. El nu este conceput în acest mod, nu are această capacitate”, a declarat generalul Todorov miercuri, într-un interviu RIA Novosti.
”Sistemul nostru de apărare antirachetă nu are deloc nici un fel de capabilitate împotriva Forţelor ruse de descurajare”, a declarat Rick Lehner, director pentru relaţii publice în cadrul MDA.
Întrebat direct dacă propunerile făcute de Polonia şi de Ţările Baltice de a lovi Rusia cu acest sistem sunt fezabile din punct de vedere tehnic, Lehner a răspuns că nu sunt.
”Nu din punct de vedere tehnic, deoarece sistemul nostru este realmente îndreptat către Orientul Mijlociu, astfel că acesta este modul în care el trebuie să facă faţă. Vorbim probabil doar despre circa 48 de rachete interceptoare între Polonia şi România… Rusia are sute şi sute de rachete balistice cu rază scurtă, medie şi lungă de acţiune, astfel că el nu este o ameninţare”, a explicat Lehner.
Pe 26 august, revista germană Der Spiegel relata că lideri din Polonia, Letonia, Lituania şi Estonia au propus, înainte de summitul de joi din Ţara Galilor, concentrarea sistemului NATO de apărare antirachetă EPAA (European Phased Adaptive Approach) împotriva Rusiei. Propunerea a fost criticată, deoarece ea subminează asigurările date în mod repetat de către Statele Unite ale Americi că sistemul este strict axat pe apărarea împotriva unor state paria din Orientul Mijlociu.
”Cred într-adevăr că sistemul nu este conceput pentru apărare împotriva Rusiei, dar sistemul este foarte apt”, a afirmat generalul Todorov, în opinia căruia capabilităţile ruse ar depăşi numărul limitat de senzori şi interceptori.
”Suntem convinşi în cadrul MDA că sistemul care este instalat în România şi Polonia este proiectat să răspundă cerinţelor şi angajamentelor politice pe care preşedintele şi Congresul nostru ni le-au cerut” a declarat el.
Ţările membre ale NATO s-au reunit joi în Ţara Galilor (Regatul Unit) pentru a discuta despre răspunsul alianţei faţă de Rusia, pe care o acuză de amestec în Ucraina.
NATO îşi întăreşte prezenţa militară în Europa de Est ca urmare a escaladării crizei din Ucraina. Alianţa a trimis îndeosebi nave suplimentare în Marea Neagră şi şi-a intensificat misiunile de patrulare în spaţiul aerian al Ţărilor Baltice.
Rusia a criticat acţiunile NATO, argumentând că ele duc la o creştere a instabilităţii în regiune.