Situaţia Hidroelectrica, a Poştei Române şi reforma sistemului ajutoarelor de stat, discutate la CE

‘Ne interesează să finalizăm, într-un termen cât mai scurt, investigaţia Comisiei privind contractele Hidroelectrica. Partea română a furnizat informaţiile solicitate de Comisie şi ne aşteptăm ca într-o perioadă relativ scurtă cazul să fie finalizat. Comisia investighează însă dacă este vorba de ajutor de stat în cazul acelor contracte. Noi mai avem pe legislaţia naţională, deci în România, o investigaţie privind durata acestora. Dacă Comisia constată că a fost vorba de ajutor de stat, sumele trebuie recuperate de la cei care au primit energia prea ieftin, dacă noi la nivel naţional vom constata că acele contracte încalcă legea concurenţei, vom impune amenzi către toţi participanţii, toate părţile la contractele respective’, a declarat presei române Bogdan Chiriţoiu.

Despre Poşta Română, aflată într-o procedură de privatizare, acesta a arătat că partea în care intervine Comisia Europeană se referă la faptul că, în pregătirea privatizării, statul român vrea să elimine datoriile pe care instituţia le-a acumulat la bugetul de stat, pentru a face compania mai atractivă pentru privatizare. ‘Ce discutăm cu CE este să ne permită să facem această conversie. După experienţele neplăcute pe care le-au avut cu România în privinţa Oltchim şi CFR Marfă, ei insistă ca această conversie să fie numai temporară, să fie condiţionată de realizarea privatizării şi, în cazul în care nu se va realiza privatizarea, datoriile să fie repuse pe rol, deci să fie anulată conversia, iar aceasta să nu se mai facă la începutul procedurii de privatizării, cum am făcut la CFR Marfă, ci numai într-o fază foarte avansată când suntem aproape siguri că avem un cumpărător interesat să preia compania’, a explicat oficialul român.

Acesta a mai spus că o reformă importantă pe care Comisia vrea să o finalizeze se referă la modernizarea sistemului de verificare a acordării ajutoarelor de stat, în care se va renunţa la sistemul actual, ‘care este destul de lent’, şi se va adopta un model în care Comisia dă reguli statului membru responsabil să le aplice, iar CE va face numai verificarea ulterioară, prin sondaj, privind modalitatea de aplicare a regulilor respective.

Pe de altă parte, România a făcut şi trimis Comisiei Europene ultimele modificări privind sprijinirea energiei regenerabile. ‘Ne aşteptăm ca CE să finalizeze şi să accepte modificările făcute de noi, deci ne aşteptăm ca undeva în această vară să avem un răspuns pozitiv din partea Comisiei. /…/. Sunt în România în desfăşurare investiţii mari pe zona regenerabilelor, care necesită aprobare specială din partea Comisiei – sunt trei în momentul de faţă. După ce vom primi aprobarea schemei generale, ne vom aştepta ca în scurt timp să primim aprobarea şi pentru cele trei proiecte individuale mari. De asemenea, pentru a face mai suportabilă pentru industria românească, pentru marii consumatori de energie, Guvernul a venit cu ideea de a reduce impactul sau cheltuielile pe care marii consumatori trebuie să le facă pentru a subvenţiona energia regenerabilă. Această măsură a fost notificată Comisiei. (…) Şi nu în ultimul rând există şi intenţia de a sprijini micii producători de energie regenerabilă, care pot fi inclusiv producători domestici. Pentru aceştia se pregăteşte o măsură specială de sprijin (sub 2 Mwh)’, a subliniat preşedintele Consiliului Concurenţei.

El s-a referit apoi la iniţiativa Comisiei de a pregăti un cadru legal prin care cei care sunt victimele unor comportamente anticoncurenţiale pot să acţioneze în instanţă pentru a fi despăgubiţi de companiile care au încălcat legea. Conform sistemului actual, cel care încalcă legea este sancţionat, dar victima lui nu primeşte nicio compensaţie, niciun ajutor. ‘Comisia creează acum un cadru în care informaţiile pe care autorităţile publice – cum e Consiliul Concurenţei în România – le-au strâns, şi pe baza cărora au aplicat o amendă administrativă pentru că s-a încălcat legea, vor fi puse la dispoziţia companiilor păgubite, pentru ca ele să se bazeze pe acele date şi să ceară instanţei să fie compensate pentru pierderile suferite’ a completat Bogdan Chiriţoiu.

Acesta a mai spus că, în ceea ce priveşte comisioanele interbancare la carduri, există o iniţiativă europeană şi una paralelă la nivel naţional. ‘CE a propus PE şi Consiliului o limitare a comisioanelor interbancare la tranzacţiile cu carduri. Noi, pe plan naţional am demarat de asemenea un proces de limitare a acestor comisioane. (…) Rămâne de văzut cât de repede se va mişca legislaţia europeană şi dacă noi pe plan naţional hotărâm să aşteptăm să transpunem directivele europene când intră ele în vigoare sau vom decide să ne mişcăm cumva înaintea restului UE’, a menţionat Bogdan Chiriţoiu.