Situaţia României în campania de vaccinare anti-COVID-19: patru mil. persoane, cel puţin o doză; locul şapte în Europa la vaccinurile administrate în doză completă

„Pentru centrele de vaccinare care primesc vaccin de la compania Pfizer sunt, la acest moment, 865.431 de persoane programate, din care 38.489 sunt pentru doza I. Pentru centrele de vaccinare cu vaccin de la compania Moderna sunt 103.772 de persoane programate, din care 865 cu doza I, iar pentru centrele de vaccinare cu vaccin de la compania AstraZeneca sunt peste 80.130 de persoane programate, din care 117 persoane sunt programate pentru doza I”, a declarat Valeriu Gheorghiţă, marţi, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.

Şeful CNCAV a oferit detalii şi despre numărul reacţiilor adverse înregistrate după vaccinarea anti-COVID.

„Profilul reacţiilor adverse la nivel naţional, până la data de 16 mai, au fost raportate 15.357 de cazuri de reacţii adverse post-vaccinale. În ceea ce priveşte săptămâna precedentă, 10 mai – 16 mai, au fost raportate în total 538 de reacţii adverse, 86% fiind raportate la Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, restul la Institutul Naţional de Sănătate Publică. Mediana de vârstă a persoanelor care au raportat reacţii adverse a fost 37 de ani şi nu au fost raportate reacţii adverse severe”, a anunţat Valeriu Gheorghiţă.

Andrei Baciu: România, pe locul şapte în Europa la vaccinurile administrate în doză completă

România se află pe locul al şaptelea la nivel european privind administrarea în doză completă a vaccinurilor anti-COVID şi pe locul al XIX-lea la nivel mondial, a declarat, marţi, secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Andrei Baciu.

El a precizat că România a recepţionat, până în prezent, 10.689.069 de doze de vaccin anti-COVID.

Potrivit secretarului de stat, săptămâna aceasta s-au primit 697.330 de doze de vaccin Pfizer BioNTech, săptămâna viitoare vor veni 698.490, iar în cursul ultimei săptămâni din luna mai – 1.091.610 doze. Pentru vaccinul produs de compania Moderna, se aşteaptă joi încă o livrare de 128.400 de doze de vaccin, totalul pentru luna mai urmând să fie de 513.600.

„Pentru vaccinul produs de AstraZeneca, o să avem un total de 1.440.568 de doze. Aici vorbim de estimări. La fel şi pentru vaccinul produs de Johnson &Johnson, săptămâna aceasta aşteptăm o livrare de 74.400, joi. Restul de până la 402.000 până la sfârşitul lunii, 402.000 fiind totalul pentru luna mai. Astfel, un total cumulat pentru toate cele patru tipuri de vaccinuri de 6.238.228 de doze de vaccin pentru luna mai. Toate aceste acţiuni fac ca România să se claseze pe locul şapte, la nivel european, atunci când vorbim de vaccinuri administrate în doză completă şi pe un loc XIX la nivel global”, a spus secretarul de stat.

Baciu a informat că, până pe 16 mai, s-au înregistrat 14.729 de doze de vaccin pierdute, ceea ce reprezintă 0,21% din totalul celor utilizate.

Valeriu Gheorghiţă: Dacă se va administra a treia doză, foarte probabil că nu se va revaccina toată populaţia

Coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare împotriva COVID-19, Valeriu Gheorghiţă, a declarat, marţi, că, în cazul în care se va pune problema administrării celei de-a treia doze de vaccin, foarte probabil că opţiunea nu va fi de a revaccina toată populaţia, ci de a administra această doză către „anumite segmente populaţionale”, care nu au avut un nivel crescut al răspunsului imun după schema completă.

„Din datele existente, în momentul de faţă, la 6 luni, la 8 luni de la completarea schemei de vaccinare se menţin beneficiile în ceea ce priveşte protecţia faţă de forme severe, faţă de complicaţii, faţă de riscul de internare şi deces de peste 90% – 95%, deci beneficiile se păstrează. Uitându-ne la anumite grupe populaţionale, există o tendinţă de scădere a răspunsului nivelului de anticorpi la anumite categorii de persoane, cum ar fi cele imunodeprimate. În cazul în care se va pune problema de a administra cea de a treia doză, foarte probabil că opţiunea nu va fi de a revaccina toată populaţia, ci de a administra eventual a treia doză către sau pentru anumite segmente populaţionale, care nu au avut un nivel crescut al răspunsului imun după schema completă. (…) Se cunosc anumite categorii de afecţiuni cronice care se asociază cu o probabilitate mai redusă de a dezvolta un nivel mare al anticorpilor, dar în momentul de faţă sunt, dacă vreţi, evaluări absolut în etapă preliminară”, a explicat medicul militar.

Potrivit acestuia, rolul celei de-a treia doze de vaccin, pe lângă acoperirea anumitor categorii populaţionale la risc, este şi pentru a asigura acoperire în cazul în care vor fi variante virale mutante care nu vor fi acoperite de vaccinuri actuale.

„Nu sunt date disponibile din punct de vedere ştiinţific care să ne furnizeze informaţii legate de siguranţă, de tolerabilitate şi de imunogenitate, iar rolul celei de-a treia doze, pe lângă acoperirea anumitor categorii populaţionale la risc, este şi pentru a asigura eventuala acoperire vaccinală în cazul în care vom avea tulpini, variante virale mutante care nu vor fi acoperite de vaccinuri actuale. Deci sunt două două acţiuni importante; pe de o parte, consolidarea răspunsului imun prin cea de-a treia doză la anumite categorii populaţionale la risc şi, pe de altă parte, vorbim de cea de-a treia doză cu vaccinuri adaptate la variante virale mutante”, a spus preşedintele CNCAV.

El a afirmat că „nu este nimic agreat internaţional” cu privire la administrarea celei de-a treia doze de vaccin.

„Nici cei de la Pfizer nu au spus că este obligatoriu. Se evaluează această posibilitate, dar care nu este cu titlu de recomandare absolută. Nu este nimic agreat la nivel internaţional de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, de Centrul European de Control al Bolilor sau Centrul de Control al Bolilor din Statele Unite. Sunt, repet, date ştiinţifice care considerăm că este firesc să fie disponibile, în mod deosebit legate de siguranţă şi de tolerabilitate şi eficacitate”, a arătat Valeriu Gheorghiţă.

Intenţionăm să organizăm un maraton pentru vaccinarea copiilor cu vârste între 16 şi 18 ani

Preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva COVID-19, Valeriu Gheorghiţă, a declarat, marţi, că se intenţionează organizarea unui maraton de vaccinare anti-COVID pentru copiii cu vârste între 16 şi 18 ani în perioada 31 mai – 1 iunie.

„Chiar intenţionăm să organizăm în perioada 31 mai – 1 iunie, pentru că este Ziua internaţională a copilului, vrem să organizăm, dacă vreţi, un maraton la nivel naţional pentru vaccinarea copiilor din grupa de vârstă 16-18 ani, însă dacă până la acel moment vom avea şi autorizarea pentru grupa de vârstă 12-15 ani avem în plan această activitate de vaccinare. Ne-am dori să funcţioneze neîntrerupt cel puţin 24 de ore, încât să dăm posibilitatea unui număr cât mai mare de tineri, de copii, de adolescenţi să se poată prezenta în centrele de vaccinare, evident, însoţiţi de un aparţinător, de tutorele legal – părinţi, bunici. Ce vreau să spun este că evident că se va asigura vaccinarea celor care sunt programaţi în platformă, însă în zilele respective 31 mai, probabil şi 1 iunie, vom avea această prioritizare, dacă aş putea spune aşa, pentru această grupă de vârstă, în ideea de a da posibilitatea cu ocazia Zilei copilului să se vaccineze un număr cât mai mare de persoane”, a spus Gheorghiţă.

El a afirmat că sunt deja judeţe unde se are în vedere organizarea activităţilor de vaccinare în anumite unităţi de învăţământ.

„Sunt deja judeţe care organizează acest tip de vaccinare chiar în spaţii amenajate în cadrul unităţilor de învăţământ. Pot să vă dau exemplu: în judeţul Constanţa, în judeţul Hunedoara, împreună cu Ministerul Educaţiei, se are în vedere organizarea activităţilor de vaccinare în anumite unităţi de învăţământ. Sigur, unde se pot organiza astfel de activităţi”, a arătat medicul militar.