Situaţie dramatică pe piaţa laptelui. Procesatorii şi-au sistat comenzile către unii fermieri români

Embargoul impus de Rusia statelor europene, dar şi condiţiile meteorologice creează probleme grave pe piaţa lactatelor, în ultimul an în care producătorii europeni mai pot produce în limita unor cote. Fermierii au ajuns în situaţia de a renegocia preţuri mai mici cu procesatorii, care, la rândul lor, încearcă să scape de stocuri. Pentru consumatorul final, surplusul de lapte de pe piaţa locală nu se traduce însă printr-un preţ mai mic. Au însă la dispoziţie varianta laptelui de import, care a ajuns în unele lanţuri de hipermarket la un preţ sensibil mai mic comparativ cu cel comercializat sub branduri ale unor nprocesatori prezenţi în România.

Procesatorii nu mai cumpără lapte românesc

„Situaţia este foarte dură. Criza este mai mare decât în 2009, când laptele a ajuns la cel mai mic preţ”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine. Potrivit acestuia, mai mulţi fermieri au fost anunţaţi deja de către unii procesatori  că nu li se va mai prelua laptele. „Pe bazinul Dornelor, fermierii au fost anunţaţi că de la 1 noiembrie procesatorii nu mai preiau laptele”, susţine Frânc. Mai mult, potrivit acestuia, faţă de alţi ani în care procesatorii găseau cu greu lapte în piaţă, acum, fermierii au ajuns în situaţia de a negocia un preţ mai mic, numai să li se preia laptele. ” Acum preţul (la poarta fermei n.red) a ajuns 0,8-1,6 lei litrul, în funcţie de cantitate şi calitate. Anul trecut pe vremea aceasta preţul era de 1,8-2 lei”, mai spune reprezentantul fermierilor. Potrivit acestuia, Federaţia a discutat cu Ministerul Agriculturii pe această temă, soluţia fiind un sistem de sprijin similar cu cel acordat producătoriloe de legume şi fructe. „România şi-a exprimat deja poziţia la Bruxelles. Am solicitat un sprijin financiar din partea UE similar cu cel acoradat producătorilor de legume şi fructe”, a declarat Frânc.

Realitate sau jocuri de putere?

„Unii fermieri au fost într-adevăr anunţaţi că nu li se va mai prelua laptele, dar aceasta este sunt jocuri care se fac în fiecare an atunci când se renegociază preţul la lapte. Acum, situaţia este puţin mai dură în ultimele luni. Există stocuri foarte mari de lapte praf şi unt vrac în Polonia, cantităţi şi mai mari de lapte în Polonia, Ungaria,Cehia şi Slovacia. Procesatorii, din cauza embargoului rusesc au mărit şi ei foarte mult stocurile. Aceasta este realitatea, dar, problema cea mai mare a fermierilor români este piaţa neagră”, au declarat pentru ECONOMICA.NET surse din rândul fermierilor.

Potrivit acestora, situaţia este cu atât mai dificlă cu cât fermierii nu au ştiut să se asocieze în cooperaţii care să investească şi în procesare.

Cum s-a ajuns aici

Potrivit lui Frânc, situaţia este cauzată atât de surplusul de lapte din piaţa UE, urmare a embargoului impus de Rusia, cât şi condiţiilor climatice din România care au făcut ca animalele să iasă la masă verde din luna aprilie. „Piaţa laptelui presupune două componente: piaţa contractată şi piaţa liberă (SPOT). Acum, este pentru prima dată din 2010 încoace când preţul pe piaţa liberă se menţine sub nivelul pieţei contractate. Aceasta în condiţiile în care, anul trecut, preţul spot ajunsese la cel mai mare nivel peste piaţa contractată. Acest lucru se întâmplă pentru că nu am avut iarnă (iarna 2013-2014 n.red), astfel că vârful de perioadă a apărut în aprilie, dar şi din cauza embargoului impus de Rusia, care nu mai preia  cantităţi importate de lapte, creându-se un debuseu în Europa”, explică Frânc. 

Toate acestea se întâmplă şi în contextul în care, din 2015, nu mai există cote de lapte, iara marii producători, precum Germania, Olanda, Danemarca au investit masiv în sector, astfel că au ajuns să controleze practic industria.

Scade piaţa

În timp ce fermierii susţín că nu mai au cui să vândă laptele, procesatorii se plâng de o reducere a consumului şi de faptul că au stocuri extrem de mari. Surse din piaţă susţin pentru ECONOMICA.NET că, pe segmentul lactatelor proaspete (iaurt, sana, etc), piaţa a scăzut cu 1,4% în volum şi 2,5% în valoare.  „Vânzările de lapte produs în România merg foarte prost în ultimele două luni şi au scăzut cu 25% faţă de intervalul septembrie-octombrie 2013. De vină sunt scăderea puterii de cumpărare, care a diminuat consumul, dar, în primul rând, cantităţile mai mari de produse intrate pe piaţa românească din UE, la preţuri mici, după embargoul impus de Rusia”, a spus pentru Mediafax Dorin Cojocaru,  preşedintele APRIL, patronatul din industria laptelui. Potrivit acestuia, „sunt multe ferme mari cu stocurile până la tavan”. „Cele 150 de fabrici de lactate din România au pe stoc marfă pentru şase luni, în special lapte praf, caşcavaluri şi brânzeturi”, a adăugat Cojocaru.

Ce se întâmplă pe piaţa UE

Conform ultimei analize a Comisiei Europene, UE se confruntă în 2014 cu o producţie record de lapte, dar şi cu embargoul impus de Rusia, ceea ce ar putea duce la o scădere a preţului la lapte. „Embargoul rusesc, introdus pe 7 august, a adăugat o presiune bruscă şi abruptă pe preţ. Rusia cumpăra brânză din UE şi, pe termen scurt, laptele folosit pentru a fabrica brânză pentru Rusia este folosut pentru a face lapte praf şi unt”, se arată în studiu. 

Din calculele Comisiei, între 2011 şi 2013, exporturile de produse lactate ale UE către Rusia se cifreazpă la 1,4% din producţia de lapte a UE. Acest procent este mult mai mare în state precum Finlanda, Lituania, Estonia şi Letonia.Totodată, Rusia era ţara de destinaţie pentru 13% din exporturile UE.

De ce nu scade preţul la raft

La raft, preţurile nu au fluctuat semnificativ, astfel că, ieftinirea de până la 1 leu pe care procesatorii au resimţit-o la materia primă, nu se vede şi în buzunarele românilor.  „Procesatorii nu mai vor să crească stocurile, pentru a nu modifica astfel preţurile la raft şi implicit gradul de profit”, crede Frânc.

Pe de altă parte însă, contractele dintre procesatori şi producători se încheie pe perioade lungi de timp, ceea ce însemnă că fluctuaţiile de preţ nu se resimt automat şi la consumatorul final. Mai mult, pentru procesatori, acumularea de stocuri atrage după sine şi blocarea unor sume importante de bani, cu impact direct asupra cash-flow-ului. 

Din datele Eurostat, lactatele, brânza şi ouăle s-au scumpit la consumator cu 2,8% în septembrie 2014 faţă de septembrie 2013 (ultimele date disponibile). Media europeană indică în perioada analizată o majortare de preţ de 2,1%, cea mai semnificativă scumpire înregistrându-se în Germania (plus 6,3%).

Piaţa lactatelor în România

Potrivit APRIL, piaţa lactatelor este estimată la peste 880 de milioane de euro. Cei mai importanţi producători la nivel naţional sunt Danone, Albalact, Friesland, Olympus, Delaco şi Hochland. 

O analiza efectuată de consultanţii managerianticriză.ro la nivelul celor mai importante 130 companii care activează pe piaţa de lactate arată că, desi in perioada 2008-2013 cifra de afaceri totala a companiilor analizate a inregistrat fluctuatii anuale cuprinse intre -10% (2009 vs. 2008) si +6% (2011 vs. 2010), pe ansamblul perioadei ritmul mediu anual de crestere a fost de 1%. In ceea ce priveste profitul net, acesta a inregistrat valoarea maxima in 2008, in 2013 scazand cu 94% fata de 2008.

Constantin: Producţia de lapte a crescut cu 14,7% în acest an, dar acum avem probleme cu desfacerea
     
Producţia de lapte raportată a crescut, în acest an, cu 14,7% datorită dublării subvenţiei în acest sector, dar acum există probleme cu desfacerea, a declarat duminică ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, în cadrul unei emisiuni la postul public de televiziune.

‘Până în 2014 aveam o mare temere, că se importă lapte din Ungaria şi din alte ţări, pentru că aveam o producţie scăzută sau grad de colectare scăzut. Am reuşit în 2014, pentru că aproape am dublat subvenţia, să creştem producţia de lapte raportată cu 14,7%. Acum avem producţie prea mare şi nu prea avem unde să o desfacem’, a spus Daniel Constantin, adăugând că se caută soluţii în acest sens.

El a precizat că exclude reducerea efectivelor de animale, pentru că abia s-a înregistrat o creştere în acest sector. În opinia sa, o soluţie ar consta în stimularea consumului de produse româneşti prin programe derulate la nivel naţional. ‘Să consumăm produse din România! Am reuşit să introducem acele produse consacrate, pentru pâine, pentru carne şi o să meargă şi pentru produsele lactate. Asta înseamnă că punem pe produsele premium din România un anumit logo al Ministerului Agriculturii şi oamenii vor avea certitudinea calităţii’, a subliniat ministrul Agriculturii.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistic (INS), în primele opt luni ale acestui an, cantitatea de lapte de vacă colectat de unităţile procesatoare a crescut cu 91.251 tone (+15,2%). Creşteri ale producţiei au fost înregistrate la lapte de consum cu 24.449 tone (+17,4%), smântână de consum cu 4.263 tone (+12,6%), brânzeturi inclusiv brânză obţinută exclusiv din lapte de vacă (85,0% din producţia totală de brânzeturi) cu 4.756 tone (+9,8%), unt cu 575 tone (+9,3%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut şi altele) cu 4.441 tone (+3,9%), scrie Agerpres.

Pe de altă parte, cantitatea de lapte brut importat a scăzut de la 62.676 tone în ianuarie – august 2013, la 53.161 tone în perioada menţionată (-15,2%).