Situație dramatică pentru familiile din România. Resursele sunt mult prea mici pentru a trece de un eveniment negativ. Șeful asociației asigurătorilor: Țările dezvoltate stimulează asigurările de viață

De ce o asigurare de viață este la fel de importantă ca toate celelalte forme de economisire, de obicei mai populare printre români? Pentru că, asemeni sumelor acumulate într-un depozit bancar ori plasate în titluri de stat, suma asigurată printr-o poliță de viață își arată cu adevărat valoarea în momentele grele. Statisticile arată că principalul motiv pentru care românii economisesc în bănci nu este dobânda și nici chiar viitorul copiilor, principalul motiv este că vor să se bazeze pe niște „bani albi pentru zile negre”, adică să știe că au cu ce trece peste un eveniment grav, fie că vorbim despre o boală care te țintuiește la pat sau despre decesul unui dintre cei care aduc venituri în familie. Din această perspectivă, asigurarea de viață funcționează la fel de bine ca altă formă de economisire. Mai mult, în cazurile în care evenimentele neplăcute au loc, prima anuală acumulată este cu mult sub beneficiile primite.

Un studiu al UNSAR, ne spune președintele asociației, Alexandru Ciuncan, arată că, în medie, unei familii de români îi lipsesc peste 132.000 de lei pentru a trece peste un eveniment negativ major, acest deficit fiind calculat ca diferență între disponibilitățile medii și nevoile medii ale unei familii. O sumă uriașă care arată că, lăsând la o parte componenta emoțională care nu poate fi acoperită în niciun fel, o familie medie doar cu greu și-ar mai putea reveni chiar și financiar după o tragedie. Acesta ete contextul în care vorbim încă despre România ca despre o țară în care asigurările de viață sunt mai degrabă o raritate. O țară care, din acest punct de vedere, este exact opusul Europei, inclusiv al Europei foste comuniste, pentru că în țări precum Cehia, Slovacia, Slovenia sau Polonia asigurările de viață ating niveluri record. Și totuși, există persective. Un interviu pe această temă cu Alexandru Ciuncan, președinte și director general al UNSAR:

Economica: Considerați că schimbarea raportului asigurări de viață / asigurări generale este posibilă și în România? Mai precis, când credeți că vor ajunge asigurările de viață să domine, așa cum se întâmplă în toate țările dezvoltate și nu doar în țările dezvoltate?

Alexandru Ciuncan: Piața asigurărilor a crescut constant în ultimii ani, chiar și în vremuri marcate de multe provocări, iar segmentul asigurărilor de viață a înregistrat în 2023 o creștere de aproximativ 26% comparativ cu anul precedent, peste media generală de creștere a pieței – care a fost de circa 10%. Totodată, valoarea indemnizațiilor plătite în baza asigurărilor de viață, inclusiv maturitățile și răscumpărările, s-a ridicat anul trecut la suma de 1,43 de miliarde de lei. Cu siguranță raportul poate fi echilibrat, însă este nevoie de timp, de creșterea nivelului de informare și de educație financiară a consumatorilor – o direcție în care UNSAR, alături de membrii săi, fac eforturi accelerate în ultimii ani – dar și de introducerea unor politici fiscale dedicate pentru asigurările de viață cu componentă exclusivă de protecție.

Să nu uităm că asigurarea de viață este unul dintre instrumentele utilizate de un număr mare de state în aplicarea politicii lor sociale. Majoritatea membrilor OECD, precum și o bună parte dintre statele membre UE stimulează prin mijloace fiscale dezvoltarea pieței asigurărilor de viață, în beneficiul consumatorilor. Până atunci însă, din păcate, pentru multe familii din România există în continuare un deficit de protecție important, ceea ce înseamnă că apariția unui potențial eveniment nefericit ar duce la o degradare considerabilă a nivelului acestora de trai. Conform studiilor UNSAR, pentru o familie, diferența dintre resursele disponibile și cele de care ar avea nevoie într-o situație dificilă este, în medie, de circa 132.000 de lei, iar acest deficit este în creștere de la an la an.

Pe măsură ce vom reuși să-i facem pe oameni să devină mai conștienți și preocupați de prevenție, de menținerea unui nivel de bunăstare și calitate a vieții, de la un an la altul va crește și numărul celor interesați de asigurări – oameni care vor ști să ia decizii informate, pentru a fi mai bine pregătiți în fața situațiilor nefericite. Fără îndoială, avem încă pași importanți de făcut în această direcție. De aceea, vom continua, cu sprijinul companiilor membre UNSAR, demersurile de informare și de conștientizare cu privire la beneficiile oferite de asigurările de viață, iar un exemplu în acest sens este campania #gatapentruVIATA, pe care o desfășurăm anual. Campania aduce în prim plan instrumente interactive, promovând noțiuni elementare despre importanța prevenției și a protecției, precum și concepte mai complexe despre beneficiile oferite de produsele financiare dedicate, într-un format inedit, diferit de la an la an.

Din sondajele pe care le faceti la nivelul UNSAR, reiese că dorinta românilor de a cumpăra asigurări de viață a fost afectată de falimentele din asigurări? Dacă da, în ce măsură?

Vedem în ultimii ani un interes în creștere pentru mai multe tipuri de asigurări – locuințe, sănătate, călătorie, dar și asigurări de viață. Chiar dacă nu există cifre concrete, putem afirma fără a greși că dezvoltarea industriei de asigurări își poate atinge potențialul numai în măsura în care ecuația numită RCA este rezolvată. Să nu uităm că falimentele recente au fost ale unor companii ale căror portofolii erau dominate preponderent de asigurările obligatorii RCA.

De ce credeți că ar avea nevoie piața din România pentru a atrage mai mulți clienți în zona de asigurări de viață?

Un nivel mai mare de informare ar fi, cu siguranță, un catalizator pentru motivarea consumatorilor de a cumpăra o asigurare de viață. Însă, dincolo de consolidarea unei culturi financiare în rândul românilor, avem nevoie și de introducerea unor politici fiscale dedicate pentru asigurările de viață cu componentă exclusivă de protecție, care să stimuleze dezvoltarea acestui segment de asigurări, așa cum se întâmplă deja în alte state europene. Foarte important, introducerea unor facilități fiscale oferite de stat se numără în topul factorilor care i-ar motiva pe români să încheie o asigurare facultativă (23%), pe lângă veniturile mai ridicate și o mai bună informare.

Este relativa lipsă de interes din zona de intermediere o problemă pentru piața asigurărilor de viață?

Asigurările de viață sunt produse complexe care presupun, pe de o parte, un proces de educare a consumatorilor și, în același timp, de personalizare și explicare a ofertelor disponibile în piață. Pe scurt, este un mecanism ceva mai elaborat de înțelegere a nevoii consumatorilor și o adaptare continuă la cerințele acestora. Aici avem, practic, de-a face cu un proces mai complex care presupune un efort mult mai mare de familarizare a consumatorilor și de conștientizare a nevoii pentru astfel de produse.

Considerați că la nivel de produse oferta este completă sau ar fi nevoie de alte tipuri de produse?

Întotdeauna este loc de inovare, mai ales dacă luăm în calcul schimbările pe care tehnologia le aduce astăzi − inovația și digitalizarea reprezintă piloni importanți pentru dezvoltarea sustenabilă a întregii industrii de asigurări. Tocmai de aceea, pentru a răspunde nevoilor consumatorilor aflate într-o permanentă schimbare, companiile de asigurări fac investiții constante în zona de produse, distribuție, formare profesională, și nu numai. Nu în cele din urmă – având în vedere gradul de cuprindere în asigurare pe mai multe tipuri de riscuri (unde există inclusiv produse de asigurări non-viață cu alt nivel de complexitate față de cele de viață) – este greu de crezut că principala barieră în calea acoperirii deficitului de protecție este oferta de produse. Din contră, există soluții din ce în ce mai multe și mai diverse atât pe partea de protecție, cât și pe zona de investiție sau economisire.

Considerați că microasigurările pot fi o soluție în zona de viață și sănătate?

Orice soluție inovatoare care respectă legislația în vigoare și care contribuie la scăderea deficitului de protecție poate fi binevenită. Desigur, e important de spus că microasigurările au fost introduse pentru a acoperi deficitul de protecție din alt tip de jurisdicții – implementarea lor în state cu piețe financiare cu legislații bine articulate rămânând la stadiul de potențial. În paralel, însă, mai avem mult de lucrat pe zona de înțelegere și conștientizare, iar aici nu ne rămâne decât să intensificăm și să accelerăm demersurile de educație financiară, alături de #OAMENIIdinAsigurari.

Economica: Unde vedeți piața asigurărilor de viață în următorii cinci ani?

Alexandru Ciuncan: Vedem, în prezent, o creștere a unui segment de populație cu un nivel de educație financiară tot mai ridicată, preocupată tot mai mult de un nivel sporit de bunăstare – românii încep să înțeleagă și să conștientizeze beneficiile pe care le oferă asigurările de viață și rolul acestora în depășirea unor situații delicate (accidente, îmbolnăviri sau chiar decese), care pot avea efecte negative semnificative asupra unei familii. Din perspectiva noastră există, așadar, un potențial important de dezvoltare a pieței în următorii ani, mai ales dacă ne uităm la evoluția altor țări din Uniunea Europeană care au deja o cultură a asigurărilor mai dezvoltată. Desigur, totul depinde și de cadrul economic și de proiecția economică și geopolitică a țării noastre.