Slovacia – Joi se tranșează în Parlament planul Guvernului Fico de a desființa televiziunea și radioul publice și de a crea alte posturi în locul lor, apropiate puterii

Propunerea, care a generat proteste masive, a venit din partea Ministerului Culturii, aflat în mâinile partidului ultranaţionalist SNS, membru al coaliţiei de guvernare care include partidul SMER al premierului Robert Fico, şi La Voz, două formaţiuni politice care au fost expulzate din grupul social-democraţilor europeni.

Reforma, care se aşteaptă să fie dezbătută joi, prevede dizolvarea Radioul şi Televiziunea Slovaciei (RTVS) şi înlocuirea acesteia cu Televiziunea şi Radioul Slovac (STaR), o modificare care merge mai departe decât simpla schimbare a numelui, a explicat pentru EFE, la Viena, şefa serviciului internaţional de ştiri al postului public de radio, Sona Weissova.

„Vor să introducă mai multe păreri ale coaliţiei în emisie”, spune această jurnalistă, una dintre angajatele care a condus acţiunile de protest, precum greva de lunea trecută, prima din istoria entităţii publice.

Executivul susţine că RTVS nu îşi îndeplineşte misiunea de obiectivitate, respect pentru diversitatea de opinii şi promovare a interesului naţional, care să susţină valorile şi tradiţiile culturale ale ţării.

Weissova respinge această acuzaţie şi afirmă că există studii care arată că ştirile din presa publică sunt mai obiective decât cele de la posturile private.

Jurnalista vede în intenţia guvernului condus de Fico asemănări cu atacul asupra libertăţii presei şi a altor piloni ai democraţiei întreprins de premierul ungar ultranaţionalisl Viktor Orban. Diferenţa, spune ea, este că Fico vrea să facă într-un an ceea ce lui Orban i-a luat un deceniu.

Prin reformă se creează un consiliu, ce urmează să fie numit de Ministerul Culturii şi Parlament, care va interveni în proiectarea programelor de radio şi televiziune, precum şi o nouă comisie de etică, ai cărei membri vor fi numiţi de majoritatea parlamentară a executivului.

Vicepreşedinta Comisiei Europene, Vera Jourova, a avertizat că schimbările planificate ar putea „încheia independenţa informaţională a presei publice” din Slovacia.

Promotorul reformei este ministrul Culturii, fosta prezentatoare de televiziune Martina Limkovičova, care a fost concediată în 2015 de la postul de televiziune unde lucra pentru comentarii rasiste. Membră a partidului SNS, ea a lucrat apoi la un post tabloid „unde a răspândit teorii ale conspiraţiei despre pandemia COVID şi comentarii xenofobe şi pro-ruse”, susţine EFE. În calitate de ministru, ea a calificat ONG-urile care apără drepturile comunităţii LGBTIQ+ drept paraziţi.

Propunerea include, de asemenea, demiterea fără motivaţii a actualului director al RTVS, źubo Machaj.

„Înainte eram deja supuşi controlului politic, dar aceasta este o uzurpare a RTVS”, a declarat Machaj recent, într-un interviu.

Premierul Fico are de multă vreme o relaţie foarte proastă cu jurnaliştii. În 2016, el a descris jurnaliştii care investigau presupuse cazuri de corupţie care aveau legătură cu membrii guvernului său drept „prostituate murdare anti-slovace”.

De la revenirea la putere în octombrie anul trecut, după ce a fost nevoit să demisioneze în 2018 ca urmare a protestelor populare împotriva corupţiei, Robert Fico a fost implicat într-o serie de dispute şi acuzaţii cu principalele mass-media private, pe care le-a supus unui embargo informaţional. De altfel, Weissova crede că premierul Fico vrea acum să îşi sporească controlul asupra presei după experienţa de a fi nevoit să demisioneze din cauza presiunii străzii.

Deşi RTVS a avut o cotă de audienţă de 11% în a doua jumătate a anului 2023, în urma canalelor private Markiza (30%) şi Joj (21%), Weissova subliniază că televiziunea publică este foarte urmărită de slovacii mai în vârstă şi care locuiesc în mediul rural, exact zonele în care actualul guvern are cel mai mult sprijin, în timp ce populaţia mai tânără, urbană şi educată votează pentru opoziţia liberală.

Schimbările în RTVS au început deja în legislatura anterioară, care a avut un executiv liberal de centru, când finanţarea entităţii a trecut de la un sistem de taxe plătite de cetăţeni la o alocare bugetară de 0,17% din PIB.

Guvernul Fico a redus această alocare la 0,12% din cauza reducerilor generate de inflaţia ridicată şi intenţionează acum să introducă o altă sursă de finanţare prin publicitate comercială şi un acord de colaborare cu statul.