Fico a dat exemplul industriei auto din Slovacia, care exportă anual un milion de autoturisme în Rusia, echivalentul unui sfert din producţia totală, astfel că o sistare a acestor exporturi ar avea implicaţii majore asupra economiei slovace. Conform unor experţi, eventuale sancţiunile economice împotriva Rusiei ar diminua creşterea economică a Slovaciei de la 3% la 1%.
Nu este pentru prima dată când premierul slovac se pronunţă împotriva instituirii de sancţiuni economice împotriva Rusiei. În timpul conferinţei internaţionale pe probleme de securitate GLOBSEC, desfăşurată luna trecută la Bratislava, el a acuzat statele Uniunii Europene de ‘ipocrizie’, întrucât guvernele acestora ‘ameninţă Rusia cu noi sancţiuni şi în acelaşi timp încheie afaceri cu companiile ruse’. În consecinţă, a apreciat Fico, nu se poate cere ţării sale să sprijine noi sancţiuni ce vor implica anumite costuri economice atât timp cât statele UE nu manifestă solidaritate şi nu acceptă să suporte şi ele respectivele costuri.
În urma anexării Crimeii, Uniunea Europeană a adoptat două serii de sancţiuni împotriva Rusiei, care au constat doar în interdicţii de viză şi îngheţarea averilor a 61 de responsabili ruşi şi ucraineni proruşi, plus sancţiuni împotriva a două companii din Crimeea. Statele europene au evitat instituirea unor sancţiuni economice împotriva Rusiei de teama represaliilor tot de natură economică ale acesteia, fapt care le-ar afecta fragila revenire economică după perioada de criză.
Ţări precum Germania, Italia şi Grecia au relaţii comerciale şi energetice importante cu Rusia, Austria şi Cipru au legături financiare puternice cu societăţile ruse, iar multe state din UE sunt complet dependente de gazele ruseşti. Şi Slovacia achiziţionează din Rusia 83% din necesarul ei de gaze naturale.