Slovenia ar putea avea nevoie de bailout
Guvernul sloven, care încearcă să evite încheieea unui acord de bailout cu instituţiile financiare internaţionale, trebuie să emită neapărat obligaţiuni în următoarele două luni pentru a-şi putea onora obligaţiile financiare, a declarat fostul premier Janez Jansa.
Analiştii anticipează că Slovenia va emite obligaţiuni de cel puţin 1 miliard de euro în următoarele luni, din cauza datoriilor care ajung la scadenţă în acest an, estimate la cel puţin 2 miliarde euro, potrivit Reuters, preluată de CNBC.
Noul guvern din Slovenia a refuzat să facă vreun comentariu privind planurile de finanţare.
Oficialii fostei administraţii au afirmat că vor fi necesare noi împrumuturi până la mijlocul anului, pentru a evita orice problemă.
Noul guvern, condus de premierul Alenka Bratusek, a fost instalat miercuri.
La 6 iunie vor ajunge la maturitate titluri de trezorerie de 907 milioane euro, emise în decembrie 2011.
În luna octombrie, Slovenia a emis obligaţiuni de 2,25 miliarde de dolari cu maturitatea la 10 ani, la un randament de 5,7%.
Randamentul altor obligaţiuni pe 10 ani ale Sloveniei, emise în ianuarie 2011, este în prezent de aproximativ 5,2%.
Bratusek a afirmat miercuri că Slovenia nu va avea nevoie de un acord de bailout.
Liderul de la Ljubljana a precizat că se va concentra pe rezolvarea problemelor băncilor slovene, revigorarea economiei, îmbunătăţirea competitivităţii economice şi crearea de locuri de muncă pentru tineri.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) estimează că Slovenia, care a intrat în zona euro în 2007, ar putea avea nevoie în acest an de împrumuturi de 3 miliarde euro pentru a finanţa bugetul, a plăti datoriile scadente şi a sprijini băncile de stat aflate în dificultate. Potrivit estimărilor FMI, cele mai mari 3 bănci slovene, la care statul deţine participaţii importante sau majoritare, au nevoie de recapitalizări în valoare totală de 1 miliard de euro.
Băncile slovene deţin credite neperformante de circa 7 miliarde euro, sumă echivalentă cu 20% din Produsul Intern Brut.
Situaţia sistemului bancar alimentează speculaţii că Slovenia ar putea fi următorul stat din zona euro care va avea nevoie de un acord de bailout.
Slovenia trece prin cea de-a doua rundă de recesiune de la criza financiară mondială, din cauza scăderii cererii pentru exporturi şi măsurilor de austeritate adoptate de fostul guvern.
Cabinetul condus de Jansa a pierdut majoritatea parlamentară în ianuarie în urma unui scandal de corupţie, însă popularitatea executivului scăzuse deja semnificativ din cauza politicii de austeritate, pe care Bratusek a promis să o evite.