‘Avem un proiect al acestui plan, dar joi sau, cel mai târziu, vineri vom avea o versiune completă şi revizuită’, a declarat luni premierul de centru-stânga Alenka Bratusek, cu ocazia prezentării programului de reforme partidelor din coaliţia guvernamentală.
Potrivit acesteia, situaţia ce a rămas de la precedentul guvern de centru-dreapta este ‘mai rea decât fusese prevăzut’, scrie Agerpres.
Aflat la putere de numai şase săptămâni, premierul sloven a anunţat că va trimite la Bruxelles, până la 9 mai, un plan pentru relansarea economiei în plină recesiune.
Ministrul de finanţe, Uros Cufer, a precizat că Slovenia este în continuare capabilă să iasă din această profundă criză economică fără ajutor internaţional. ‘Din fericire, putem hotărî singuri ce măsuri vom lua, chiar dacă va fi greu’, a declarat el.
Conform primei versiuni a planului de acţiune publicat luni de cotidianul sloven Finance, guvernul doreşte să introducă un ‘impozit de criză’ pentru toate salariile, să majoreze TVA şi să aplice un impozit pe bunurile imobiliare.
Luând în considerare posibila privatizare a două firme de stat – o bancă şi principala companie de telecomunicaţii -, guvernul va mai negocia reducerea salariilor din sectorul bugetar, după altă scădere de 8% în 2012, precum şi extinderea îngheţării pensiilor impusă anul trecut.
De asemenea, intenţionează să injecteze 1,3 miliarde de euro în băncile publice naţionale, aflate la limita falimentului, fapt ce ar majora deficitul public, în 2013, la 7,8% din Produsul Intern Brut (PIB). În 2012, deficitul public sloven s-a ridicat la 3,7% din PIB şi guvernul se aştepta până în prezent la un deficit de 5% în acest an.
În aprilie, Comisia Europeană a anunţat că Slovenia este una din ţările cele mai expuse din zona euro.
Săptămâna trecută, agenţia de evaluare financiară Moody’s Investors Service a coborât cu două trepte nota Sloveniei, retrogradată în rândul debitorilor cu risc („speculativi”), obligând Ljubljana să suspende temporar o emisiune de obligaţiuni în dolari.
Reluarea emisiunii, miercuri, cu un volum de 3,5 miliarde de dolari, s-a dovedit a fi un succes, cu o cerere net superioară ofertei şi cu rata dobânzii numai în creştere uşoară.
Chiar dacă speculaţiile în legătură cu această ţară de două milioane de locuitori rezultată din fosta Iugoslavie şi membră a zonei euro s-au dublat după salvarea Ciprului, situaţia din cele două state diferă considerabil. Astfel, sectorul bancar nu constituie decât 130% din PIB, în timp ce sectorul bancar cipriot reprezintă 800% din PIB-ul insulei, încheie AFP.