SNR va primi un multiplex de TV digitală pe care va retransmite TVR1 şi 2, dar şi posturi private

Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a analizat în şedinţa de joi proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Strategiei privind tranziţia de la televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră şi implementarea serviciilor multimedia digitale la nivel naţional.

La şedinţa CNA au participat şi Gabriel Grecu, directorul general al Societăţii Naţionale de Radiocomunicaţii (SNR – Radiocom), Bebe Ionică, secretar de stat în Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI), Decebal Popescu, consilierul ministrului Comunicaţiilor, Eugen Brad, director tehnic la SNR, Marian Dincă, director de dezvoltare la SNR, Liliana Andrei, şef al Serviciului Audiovizual din Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), şi Călin Zvancea-Cozan, şef Serviciu Licenţe şi Reglementări Frecvenţe Radio la ANCOM.

Potrivit proiectului de Strategie, România trebuie să implementeze tranziţia de la televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră până pe 17 iunie 2015. În acest sens, la nivel naţional se vor acorda patru multiplexe digitale naţionale pentru televiziune digitală terestră în banda UHF (ultra high frequency) şi unul în banda VHF (very high frequency), rămânând ca la nivel regional/local să existe posibilitatea alocării unor multiplexe suplimentare, în funcţie de posibilităţile tehnice.

„În vederea diminuării efectelor negative ale tranziţiei de la analogic la digital, având în vedere şi necesitatea asigurării continuităţii serviciului public de televiziune TVR1, aparţinând Societăţii Române de Televiziune (SRTv) şi în acelaşi timp păstrarea unei competitivităţi loiale pe piaţă”, Strategia prevede aprobarea unui acord pentru un proiect pilot ce urmează a fi dezvoltat de operatorul ce transmite în prezent serviciile publice de televiziune în format analogic (Societatea Naţională de Radiocomunicaţii, n.r.), în scopul implementării unui multiplex naţional de televiziune digitală terestră.

Proiectul pilot se va desfăşura până la data de 17 iunie 2015, experimentele existente urmând să facă parte integrantă din acesta, urmând ca licenţele de utilizare a frecvenţelor radio în sistem digital terestru ce vor fi acordate în condiţiile Legii audiovizualului să fie implementate ulterior acestei date, se mai spune în strategie.

În şedinţa CNA de joi, Gabriel Grecu a spus că, prin această strategie, populaţia României este pregătită pentru transmisia digitală terestră. Radiocom are o reţea de emiţători care, potrivit lui Gabriel Grecu, „vor fi upgradaţi în aşa fel încât să se poată transmite pe frecvenţe digitale”.

El a mai spus că, pentru tranziţia la digital, vor exista „întreruperi foarte scurte de două săptămâni” ale programului analogic al TVR 2, în diferite zone ale ţării, „urmând ca TVR 1 şi TVR 2 să poată emite până la sfârşitul anului 2013 în digital”. De asemenea, reţeaua TVR 1 în analogic ar urma să funcţioneze până la 17 iunie 2015.

„Populaţia nu va fi afectată de această tranziţie, realizându-se practic această perioadă de simulcast”, a spus Gabriel Grecu. El a mai spus că orice întârziere a tranziţiei la digital după anul 2015 „va pune în pericol emisia terestră de televiziune în România”. „Noi nu vom mai putea după 2015 să emitem în analogic, pentru că vom crea interferenţe pentru emisiile ţărilor vecine (…) Considerăm că 2013-2014 este un moment de tranziţie în care populaţia poate să fie pregătită, prin acest proiect, cu recepţia în digital. De asemenea, şi noi ca societate care operăm aceste reţele publice putem pune la punct toate aspectele tehnice legate de noua tehnologie”, a spus Gabriel Grecu.

„Noi considerăm, de fapt, că este ultima şansă a României de continuare a transmisiilor terestre de televiziune. De aceea solicităm acordul dumneavoastră pentru ca această propunere de strategie să fie trecută spre adoptare de către Guvernul României”, le-a mai spus Gabriel Grecu membrilor CNA.

Potrivit acestuia, până în prezent, acest proiect de strategie a fost avizat de ANCOM, de MCSI şi de Ministerul Culturii, „existând în acelaşi timp răspunsuri la observaţiile” care au fost făcute de Ministerul de Finanţe, de Ministerul Justiţiei şi de Consiliul Concurenţei.

Reprezentanţii ANCOM Călin Zvancea-Cozan şi Liliana Andrei au spus în şedinţa de joi a CNA că această strategie se referă strict la proiectul pilot de tranziţie la televiziunea digitală terestră.

„Din punctul de vedere al ANCOM, proiectul pilot poate fi pus în funcţiune. Proiectul pilot, aşa cum prevede strategia, este până în 2015, urmând ca ulterior să se discute de alte condiţii. Din punctul nostru de vedere, apare rezonabil proiectul”, a spus Călin Zvancea-Cozan.

„Va fi o licitaţie unde se vor scoate licenţele pentru patru multiplexe în banda UHF şi unul în banda VHF (…) Am fost nevoiţi să restrângem numărul de licenţe numai la 5, faţă de 7 (cât era prevăzut iniţial, n.r.). Vor fi 5 multiplexe, dar nu avem o pierdere de conţinut, având în vedere că tehnologia a evoluat”, a spus şi Liliana Andrei, precizând că un astfel de multiplex va putea să transporte un număr de circa 15 televiziuni în format standard.

Pe de altă parte, Gabriel Grecu a spus că Radiocom şi-a dezvoltat infrastructura tehnică, în perioada 2002 – 2008. „Investiţia făcută în perioada 2002-2008 a însemnat un efort financiar pentru statul român, pentru că sunt dezvoltări cu garanţii ale Ministerului de Finanţe. A nu continua această nouă etapă de dezvoltare aduce riscul ca cele două reţele naţionale analogice să devină nefuncţionale în digital. Este o investiţie care poartă credite care trebuie rambursate până în anul 2017”, a spus Grecu, precizând că reţeaua Radiocom poate fi operaţională în totalitate până la sfârşitul anului 2013.

În schimb, Narcisa Iorga, membru al CNA, a spus că în noua strategie de tranziţie la digital au fost aduse modificări „în chestiunile esenţiale”.

Ea a atras atenţia că, în acest proiect, denumirea „Societatea Naţională de Radiocomunicaţii” nu apare deloc, vorbindu-se despre „operatorul ce transmite în prezent serviciile publice de televiziune în format analogic”. Iorga a mai spus că în procesul de tranziţie la digital, transmisia analogică a TVR 2 va fi întreruptă.

Reprezentanţii MCSI, ANCOM şi Radiocom i-au răspus însă că o transmisie paralelă în analogic şi digital pentru TVR 2 ar presupune costuri foarte mari.

„Această digitalizare se face practic pe spezele TVR 2”, a spus Gelu Trandafir, membru al CNA. „Şi nu se va mai transmite simulcast. Dar contextul este mult mai sensibil acum, pentru că s-au închis TVR Cultural, TVR Info şi acum dispare şi TVR 2 în analogic”, a spus Trandafir.

„Dar va rămâne TVR 1. TVR 2 nu poate să aibă o întrerupere, în anumite zone, mai mult de două săptămâni, cât să se realizeze comutarea din analogic în digital”, a spus, în schimb, Gabriel Grecu, precizând totodată că Legea 41 impune Radiocom obligaţia de a asigura transmisia TVR 1 şi TVR 2.

„Deja s-au făcut investiţii de aproape 100 de milioane pe reţelele de acum (…) Faptul că se întrerupe un program (TVR 2, n.r.) două săptămâni pe o anumită zonă, insular, deci nu în toată ţară, credem că este cel mai bun compromis, între un echilibru financiar pe care suntem obligaţi de către Ministerul de Finanţe să-l menţinem şi între a da cetăţenilor acces la informare şi la posturile publice şi a respecta Legea 41, aşa cum suntem obligaţi”, a spus şi Decebal Popescu, consilierul ministrului Comunicaţiilor, Dan Nica.

Răsvan Popescu, preşedintele CNA, a precizat şi faptul că, până în anul 2015, toate televiziunile „vor dispărea în analogic”, dar vor trece în digital.

Pe de altă parte, Narcisa Iorga a spus că este vorba despre o „atribuire directă” a primului multiplex către SNR, precizând, totodată, că, în strategie, ar trebui prevăzut clar că pe primul multiplex ar trebui să fie transportate atât posturile publice TVR 1 şi TVR 2, cât şi cele private.

„Legea nu ne permite să dăm un multiplex prin încredinţare directă la SNR”, a spus, în schimb, Liliana Andrei, de la ANCOM.

„Aşa că îl faceţi proiect pilot”, a spus, de cealaltă parte, Gelu Trandafir, membru al CNA.

Însă reprezentanţii ANCOM au precizat că va fi licitat chiar şi acest prim multiplex, iar procedura de selecţie în acest sens se va desfăşura probabil în vara anului viitor.

„Noi considerăm că infrastructura SNR este singura care permite această tranziţie cu costuri minime”, a completat şi Gabriel Grecu, directorul general al Radiocom.

„Pe acest unic multiplex vor încăpea toate televiziunile – publice şi private”, a spus şi Răsvan Popescu, preşedintele CNA.

Christian Mititelu, membru al CNA, a întrebat dacă, în momentul de faţă, există şi alte multiplexe, pe lângă cel care va fi operat de SNR.

„La acest moment, vorbim doar teoretic. Avem noi (SNR, n.r.) două multiplexoare experimentale, pe care vrem să le extindem prin proiectul pilot, unul la Bucureşti, unul la Păltiniş. Mai are Pro TV un proiect experimental în Bucureşti”, au spus reprezentanţii SNR prezenţi la şedinţa CNA.

Totodată, reprezentanţii ANCOM au spus că, după părerea lor, există şanse să fie implementate, după 2015, şi celelalte multiplexe. „Nimeni nu se apucă să construiască dacă nu are o licenţă”, a spus Liliana Andrei. „Noi suntem pregătiţi să acordăm aceste licenţe, urmând ca, după 2015, să poată fi pornite şi celelalte multiplexe”, a continuat ea.

Reprezentanţii ANCOM au mai spus că, în prezent, 10-15% din populaţie foloseşte, pentru a recepţiona posturi TV, antene fixe. Reprezentantul televiziunii Kanal D, Cătălin Băleanu, prezent la şedinţa CNA, a spus însă că cifra este de circa 6%, potrivit unor studii ale Kantar Media.

Pe de altă parte, George Chiriţă, directorul executiv al Asociaţiei Române de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA), a spus că, în sensul menţinerii unui climat competiţional corect în domeniul audiovizual, strategia trebuie să ia în considerare faptul că atât multiplexul acordat în proiectul pilot, cât şi cele acordate ulterior trebuie să includă şi posturi private de televiziune.

„Sub raport pragmatic, este interesant să avem un debut în televiziunea digitală, cu un pachet care să fie atractiv şi pentru populaţie. Gândiţi-vă cum ar fi un multiplex în care ar exista doar programele 1 şi 2 ale TVR. Nu ar exista nicio motivaţie ca cineva să îşi pună o antenă pentru recepţie digitală sau să-şi cumpere un decodor, în cazul în care nu are televizor cu recepţie digitală. Dar, dacă în numărul de programe care pot fi incluse pe acest multiplex (…) ar putea să apară şi posturile private de mare interes pentru public, care sunt ordonate de indicii de audienţă, este evident că va exista un interes mare şi la populaţie. E nevoie să avem şi această pârghie de educaţie şi de stimulare a populaţiei de a opta şi pentru acest tip de recepţie, care poate să devină o alternativă în anumite condiţii. Poate e vorba de condiţii de acces sub raport financiare, pentru că e un acces fără costuri, poate e vorba de acces în zone în care nu existe acoperire”, a spus Chiriţă.

El a mai spus că, în cazul tranziţiei la digital, Radiocom este „cea mai la îndemână resursă şi trebuie exploatată”. „Nu putem să o neglijăm, dar trebuie găsită formula ca ea să fie exploatată eficient. Nu mai vorbesc de faptul că Televiziunea Publică, în momentul acesta, sub dificultăţile financiare pe care le are, va putea să împartă costurile transportului pe multiplex cu radiodifuzorii privaţi. Noi am avut discuţii pe tema asta la TVR şi a existat un interes clar în această direcţie”, a mai spus George Chiriţă.

În cele din urmă, membrii CNA au avizat strategia privind tranziţia de la televiziunea analogică terestră la televiziunea digitală terestră, cu două precizări.

Astfel, unul dintre cele cinci multiplexe care vor fi acordate de statul român pentru tranziţia la televiziunea digitală terestră va trebui să asigure transmisia pentru posturile publice de televiziune, precum şi pentru posturile private de televiziune, în funcţie de criteriile stabilite de CNA, în concordanţă cu Legea audiovizualului.

De asemenea, în cazul transmisiei de la analogic la digital, întreruperea transmisiei analogice a TVR 2 nu va depăşi 20 de zile calendaristice.

Strategia a fost avizată de CNA cu opt voturi „pentru” (Lorand Turos, Narcisa Iorga, Răsvan Popescu, Christian Mititelu, Cristina Trepcea, Mircea-Valeriu Deacă, Constantin Duţu şi Mihai Mălaimare) şi unul „împotrivă” (Gelu Trandafir).

Proiectul de Strategie privind tranziţia la televiziunea digitală a fost postat pe site-ul MCSI pe 20 septembrie, la câteva zile după ce ministrul Comunicaţiilor, Dan Nica, a anunţat, într-o conferinţă de presă, că Societatea Naţională de Radiocomunicaţii ar putea, la sfârşitul acestui an, să retransmită în format digital un număr de 15 programe TV, proiect care necesită investiţii între 10 şi 20 milioane de euro.

Înfiinţată în anul 1991, prin reorganizarea şi divizarea Rom Post Telecom, SNR este principalul furnizor de servicii de radiocomunicaţii din România. Potrivit Ministerului Finanţelor Publice, SNR a consemnat în 2011 o cifră de afaceri de 331,6 milioane de lei, în scădere cu 2% faţă de anul precedent, şi o pierdere netă de 44,1 milioane de lei, de la 43,4 milioane de lei în 2010.

În august 2010, Guvernul român a decis să amâne cu trei ani, până la 1 ianuarie 2015, tranziţia de la televiziunea analogică terestră la televiziunea digitală terestră. Această hotărâre a fost luată de Guvern, deşi România se angajase în faţa Uniunii Europene să finalizeze procesul de tranziţie la televiziunea digitală terestră până la 1 ianuarie 2012.

Decizia de atunci a Guvernului a determinat ANCOM să anuleze licitaţia pe care o demarase pentru a acorda primele două licenţe de TV digitală (multiplexe). Totodată, ANCOM a restituit celor şapte companii interesate de operarea primelor două multiplexe de televiziune digitală sumele pentru caietele de sarcini achitate în cadrul licitaţiei. Caietele de sarcini pentru cele două licenţe de TV digitală fuseseră achiziţionate de RCS&RDS, Romtelecom, TDF SAS, Societatea Naţională de Radiocomunicaţii, Media Sat, Österreichische Rundfunksender GmbH&Co KG şi General Satellite Sofia.