Tribunalul Bucureşti, Secţia Civilă, a rămas în pronunţare pe contestaţia făcută de AAAS la privatizarea fabricii de pompe Aversa Bucureşti şi va da un verdict în două săptămâni. În aceste două săptămâni, judecătorul aşteaptă concluziile finale din partea ambelor părţi implicate în proces.
Reamintim că statul, prin AAAS, a contestat privatizarea Aversa Bucureşti cu consorţiul Blue Diamond Estate şi Autoplast Engineering pe motiv că nu s-au respectat prevederile din caietul de sarcini, printre altele, experienţă relevantă în domeniu. Or, Blue Diamond Estate are ca obiect prinicipal de activitate investiţiile în imobiliare, iar Autoplast Engiinering are o cifră de afaceri de doar câteva zeci de mii de lei şi 1 angajat. Privatizarea a fost facută de administratorul judiciar Aversa, RVA Insolvency, compania fiind în faliment, şi lăudată de fostul ministru al Economiei Varujan Vosganian. Blue Diamond Estate a preluat doar utilajele Aversa, nu şi dreptul de proprietate al terenului de 10 hectare şi zona Obor a Bucureştiului, estimat la 70-100 de milioane de euro.
În 11 septembrie, după 15 sesiuni eşuate de licitaţii, Aversa Bucureşti ajungea în proprietatea investitorului canadian Danny Topolinski, remarcat în România mai ales prin investiţii în imobiliare. Acesta a plătit 1,8 milioane către stat şi a mai făcut un depozit de 3,6 milioane, la care statul are acces după ce se rezolvă un litigiu de pe terenul Aversa. După ce acest litigiu se rezolvă, investitorul mai trebuie să achite alte 11,8 milioane de euro. Prin caietul de sarcini, fabrica trebuie să-şi păstreze obiectul de activitate şi să facă producţie timp de cel puţin trei ani şi să păstreze 220 de salariaţi tot pentru cel puţin trei ani. Dacă nu, privatizarea este anulată.
Potrivit unei surse, un avocat al Ţuca, Zbârcea şi Asociaţii, reprezentând Aversa Manufacturing, a lui Topolinsky ar fi pomenit în faţa completului de judecată că Aversa ar mai avea 190 de angajaţi, deci mai puţini decât se angajase investitorul să păstreze timp de trei ani. Totuşi, reprezentanţii investitorului canadian susţin că „în registrul salariaţilor, la data de 30 ianuarie, se menţionează în mod expres că societatea Blue Diamond Estate (redenumită Aversa Manufacturing, în luna octombrie 2013), are 223 salariaţi”.
În schimb, tot prin caietul de sarcini, utilajele pot fi relocate, cu tot cu fabrică, într-un alt amplasament, ceea ce noii proprietari şi vor să facă. Aceştia afirmă că vor să investească 15 milioane de euro într-o altă fabrică, mai mică, care să folosească utilajele Aversa. Cele 10 hectare din zona Gării Obor vor fi folosite pentru dezvoltări imobiliare. Valoarea de piaţă a terenului este între 70 şi 100 de milioane de euro.
Topolinski a acuzat public AAAS că face presiuni la adresa sa să accepte ca partener la Aversa o anumită companie. Altfel va fi hăituit cu procese, controale şi alte forme de intimidare. Canadianul l-a nominalizat pe actualul preşedinte al AAAS Ion Popa drept cel ce pune presiune pe compania sa, însă nu a dorit să dezvăluie ce companie ar fi dorit să impună Popa drept partener.
În replică oficialul AAAS a precizat că nu ştie despre ce vorbeşte Topolinsky, nu are nicio explicaţie de dat despre Aversa până când justiţia se pronunţă într-un fel sau altul.
Citeşte aici despre raportul administratorului special referitor la situaţia dezastruoasă a Aversa
Aversa a fost înfiinţată în 1882 de un neamţ stabilit în Romania care a înfiinţat un mic atelier de forjă pe un teren situat în fostul ”Câmp al Moşilor” din ”Gura Oborului”.
La începutul celui de-al doilea război mondial fabrica este ocupată de armată şi îşi schimbă profilul în fabricarea armamentului. Se produc piese pentru mitraliere, branduri, se toarnă corpuri de bombe, se execută bucătării mici de campanie.
În anul 1945, Adunarea Generala a Acţionarilor hotărăşte ca vechea fabrică sa se repoziţioneze. Frecventele incendii care bantuie Bucurestiul în anii 1945-1946 se constituie într-o oportunitate pentru acţionari, care sesizeaza nevoia din piaţă şi încep fabricarea unor pompe de stins incendii.
Până anul trecut, la declararea falimentului, Aversa era unul din cei mai importanţi producători de pompe din centrul şi estul Europei.