Cele mai agresive opinii au venit din partea asociaţiilor oamenilor de afaceri, atunci când a fost vorba de creşterea salariului minim cu 100 lei net. S-au manifestat îngrijorări privind pierderea de competitivitate, pierderea de locuri de muncă, creşterea ratei şomajului şi reducerea investiţiilor private, fenomene invocate recurent atunci când au fost creşteri ale salariului minim. Și totuşi aceste procese nu s-au produs nicicând, din contră datele statistice oficiale arătând creşterea productivităţii muncii, creşterea ocupării şi o rată ridicată de creştere economică, scrie Crisitan Socol, strategul economic al PSD, pe capital.ro.
Creşterea cererii agregate a fost însoţită de o creştere a ofertei agregate. Procesul este validat de datele oficiale publicate în ultima prognoză a Comisiei Europene din oct 2018, date ce indică o creştere a capacităţii productive a României pe termen lung (o creştere de PIB potenţial) de 4,6% în 2018 (cu 0,3 puncte procentuale peste prognoza CE din primăvară) şi în creştere consistentă faţă de 2016 când era de 3,6%. Ca şi în 2017, şi în 2018 România se află pe locul 3 în UE28 la creşterea PIB potenţial, în 2019 şi 2020 urmând a urca pe un binemeritat loc secund. Cu toate acestea, deficitul balanţei comerciale s-a adâncit, demonstrând a nu ştiu câta oară că este necesară susţinerea producţiei realizată în România prin toate instrumentele posibile. S-au manifestat încă o dată un răspuns incomplet, o senzitivitate scăzută a ofertei interne la un stimul pe cererea agregată, inclusiv din pricina slabei capitalizări a firmelor autohtone, cauzată în principal de lipsa opţiunilor de a lua împrumuturi în condiţii de eficienţă.