Şoferii care contestă amenda poliţiştilor ar putea avea şi dreptul la recurs

„Având în vedere că prin decizia nr.500 din 2012 Curtea Constituţională a declarat ca neconstituţionale dispoziţiile articolului 118 alin.3(1) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, text de altfel introdus prin Legea 202/ 2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, la momentul respectiv am formulat o propunere de punere în conformitate a dispoziţiilor prevăzute în legea circulaţiei. În acest sens, s-a propus reintroducerea căii extraordinare de atac, astfel încât hotărârile date de instanţa de fond să nu mai devină definitive şi irevocabile la data pronunţării acestora. Propunerea urmează să fie analizată de către Guvernul României şi se va decide în acest sens”, a declarat pentru AGERPRES comisar-şef Paul Toma, şef serviciu în cadrul Direcţiei Rutiere.

Potrivit Legii 202 din 2010, conducătorii auto nu au dreptul să facă recurs la o decizie a instanţei de fond, prevedere care, în luna mai, a fost declarată neconstituţională printr-o hotărâre a Curţii Constituţionale. Imediat după această decizie, Direcţia Rutieră a iniţiat un proiect care dă posibilitatea şoferilor să conteste prin recurs decizia instanţei de fond.

Avocatul Gheorghe Piperea a explicat pentru AGERPRES că acest lucru prevăzut prin legea din 2010 nu doar că nu este constituţional, dar contravine practicii impuse de Curtea Europenă a Drepturilor Omului, potrivit căreia fapta contravenţională este asimilată răspunderii penale, ceea ce înseamnă că trebuie să existe cel puţin o cale de atac.

El a afirmat că au existat instanţe care au înţeles această practică şi au admis dreptul la recurs, fără însă a se judeca şi a avea o finalitate. Ca urmare, instanţa respectivă îi dădea cetăţeanului dreptul la recurs, însă acesta nu-şi putea recupera banii reprezentând amenda dată de poliţişti şi contestată de el.

În opinia lui Piperea, ordonanţa care ar putea fi adoptată de Guvern este binevenită, pentru că au existat mai multe cazuri în care conducătorii auto au vrut să conteste deciziile legate de amenzile aplicate greşit în cazul rovinietelor sau în urma ridicării abuzive a maşinilor.

„Ordonanţa aceasta este binevenită pentru că nu toate instanţele au perceput acest gen de raţionament. Am avut vreo cinci, poate chiar zece cazuri referitoare la ridicările abuzive de maşini şi la amenzile aplicate în cazul lipsei rovinietei. Au fost oameni care au făcut recursuri şi ele nu au fost respinse pe motiv că nu mai există recurs, ci s-au respins, dacă s-au respins, pe motivul că nu erau întemeiate sau s-au admis pentru că erau întemeiate, dar au existat şi există în continuare multe instanţe care spun din start că recursul este inadmisibil pentru că nu este prevăzut în lege”, a spus avocatul.

El susţine că acea lege, întrucât contravine CEDO, nu are aplicabilitate.

„A fost o lege în 2010, aşa-numita lege a micii reforme, care elimina recursul în materie contravenţională, o dispoziţie care a fost foarte criticată în practică, în jurisprudenţă. În general, în materie rutieră, procedura este simplă. Era şi înainte de 2010 o plângere în faţa judecătoriei şi apoi un recurs la tribunal. Această dispoziţie s-a eliminat pentru că s-a considerat că, fiind vorba de litigii de mică anvergură, litigii civile, a elimina o cale de atac nu înseamnă a elimina accesul la justiţie. În materie civilă, spre exemplu, există hotărâri care se dau în primă şi ultimă instanţă când este vorba despre pricini de valoare mică, sub zece mii de lei. Numai că legea este greşită pentru că vine în contradicţie cu o practică din 2006 a Curţii Europene a Drepturilor Omului, care spune despre fapta contravenţională, despre răspunderea contravenţională că este asimilată răspunderii penale. Şi dacă este asimilată răspunderii penale înseamnă că, pe de o parte, există principiul prezumţiei de nevinovăţie şi pe de altă parte există cel puţin o cale de atac în penal care să asigure dreptul la apărare a contravenientului respectiv, a inculpatului pentru care jurisprudenţa a considerat recursul ca fiind admisibil”, a arătat el.

Piperea a adăugat că în Constituţie se prevede că, „în materie penală, este nevoie de cel puţin o cale de atac”.

„Într-o primă fază, cam un an şi ceva, s-a respins ca inadmisibil tocmai pe motivul că nu există nicio cale de atac, numai că asta era în contradicţie cu CEDO iar instanţele, în anul acesta, şi-au dat seama de greşeală şi au corectat. În Constituţie, la art.148, alin 2 se spune că dacă o lege internă vine în contradicţie cu CEDO sau cu dreptul Uniunii Europene, atunci legea internă este înlăturată de la aplicare”, a precizat Gheorghe Piperea.