Soluţia Academiei Române la exodul creierelor: absolvenţii de facultate, obligaţi să lucreze în ţară după terminarea studiilor

Academia Română a publicat recent a doua parte a celui de-al treilea volum al „Strategiei de dezvoltare a României în următorii 20 de ani”. În analiza „Şcoala şi educaţia în viziunea Academiei Române”, parte a strategiei antemenţionate, academicienii atrag atenţia asupra creşterii îngrijorătoare a numărului tinerilor cu studii superioare care emigrează şi propun scăderea exodului creierelor prin obligarea absolvenţilor de facultate care au studiat pe locuri subvenţionate de la buget să muncească în ţară pe o perioadă egală cu durata studiilor universitare, iar în caz contrar, să restituie banii cheltuiţi de stat pentru pregătirea lor.

„Pentru a reduce pierderile de capital uman cu pregătire superioară, prin părăsirea ţării, credem că se impune ca orice absolvent de învăţământ superior, beneficiar al subvenţiei de la buget, să fie obligat să lucreze în ţară un interval de timp egal cu durata studiilor subvenţionate, sau să deconteze cheltuielile cu pregătirea profesională”, se arată în analiza „Şcoala şi educaţia în viziunea Academiei Române”.

Academia Română: Ne confruntăm cu un proces alarmant de migrare a tinerilor talentaţi. Cu cine continuăm să construim viitorul ţării?

Autorii analizei citate mai spun că „din păcate, până la acest moment, educaţia, cercetarea ştiinţifică şi inovarea au avut susţinere total necorespunzătoare din partea factorilor de decizie, manifestată în fapt prin subfinanţare cronică, prin incoerenţă, fragmentare şi lipsă de viziune strategică, ceea ce a produs o reducere semnificativă a potenţialului de cercetare şi, nu în ultimul rând, a generat un proces alarmant de migrare a tinerilor talentaţi spre ţări dezvoltate în Europa şi SUA. Asemenea abordări, corelate cu declinul demografic, subminează grav baza evoluţiei societăţii româneşti. Numărul tinerilor cu studii superioare va fi tot mai redus, iar al celor care migrează este în creştere, prin urmare este îndreptăţită întrebarea: Cu cine continuăm să construim viitorul ţării?”.

Peste 36.000 de medici, medici dentişti şi farmacişti au solicitat din 2007 până în prezent certificate de conformitate pentru a putea performa în străinătate, potrivit informaţiilor pe care ni le-a comunicat Ministerul Sănătăţii. 

Academicienii semnalează necesitatea regândirii sistemului de finanţare a studenţilor, prin creşterea semnificativă a contribuţiei private la finanţarea studiilor.
Ei atrag atenţia în raportul citat asupra necesităţii adaptării programelor de studii la cerinţele actuale şi viitoare ale pieţei muncii.

Printre soluţiile propuse de Academia Română pentru restructurarea sistemului de educaţie românesc în următorii 20 de ani se numără:

• Crearea de consorţii universitare şi a unui mecanism legal de încurajare a companiilor să devină parteneri universitari şi să finanţeze educaţia.
• Creşterea atractivităţii profesiei didactice prin adoptarea următoarelor măsuri: locuinţe de serviciu pentru profesori, asigurări medicale speciale pentru profesori şi familiile lor, dar şi împrumuturi cu dobândă subvenţionată de stat pentru o serie de bunuri (carți, calculatoare).
• Modificări legislative care să permită educaţia online, inclusiv home schooling-ul; sistem de credite transferabile între unităţi educaţionale sau între anii de studii; continuitatea traseelor educaţionale ale elevilor în cazul transferului de la un tip de educaţie la altul;
• Regândirea sistemului de elaborare a manualelor pentru ciclurile de învăţământ preuniversitar, corelată cu evoluţia tehnologiei digitale şi cu dezvoltarea infrastructurii pentru plaforme experimentale virtuale;
• Creşterea atractivităţii învăţământului profesional orientat pe cerinţele economiei;
• Verificarea competenţelor şi abilităţilor dobândite de elevi după fiecare ciclu de şcolarizare, iar la colegiile selectate pentru învăţământ secundar superior – pe baza unui examen naţional;
• Introducerea formelor specifice de educaţie pentru elevii cu ritm foarte accelerat sau foarte scăzut de evoluţie în învăţare, în şcoli specializate şi în centre pilot;
• Eliminarea abandonului şcolar prin integrarea tuturor copiilor, elevilor şi studenţilor în programe diferenţiate, atractive, cu asigurarea unor competenţe şi abilităţi relevante economic şi social la absolvirea fiecărui ciclu de învăţământ.

Printre autorii analizei „Şcoala şi educaţia în viziunea Academiei Române” se numără academicianul Ioan Aurel Pop, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai, cea mai mare universitate din România, Daniel David, profesor „Aaron T. Beck” de psihologie clinică şi psihoterapie la Universitatea Babeş-Bolyai, preşedinte al International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health, profesor asociat şi la prestigioasa instituţie medicală Icahn School of Medicine at Mount Sinai, New-York, SUA şi directorul programului de cercetare la Albert Ellis Institute, New York, un institut de referinţă la nivel internaţional pentru cercetarea şi practica în psihoterapie şi sănătate mintală.
De asemenea, profesorul Florin Colceag şi Ecaterina Andronescu se numără printre autorii analizei antemenţionate.

Nu există însă consens la nivelul Academiei Române cu privire la soluţiile pe care ar fi preferabil ca România să le implementeze pentru a gestiona deficitul de forţă de muncă înalt calificată.

Monica Şerban, autoarea analizei „Migraţia – între oportunitate şi problemă”, publicată în „Strategia de dezvoltare a României în următorii 20 de ani”, e de părere că statul nu ar trebui să se concentreze pe descurajarea plecărilor din ţară, care nu e fezabilă, ci pe găsirea unor soluţii pentru a compensa efectivele de români cu înaltă calificare care au ales să muncească în străinătate. O soluţie propusă de Monica Şerban este implementarea unei politici de creştere a numărului studenţilor străini şi stimularea acestora să rămână în România după absolvirea studiilor.

„Conceperea unor măsuri de control a emigrării este greu de susţinut. Schemele care încearcă să descurajeze plecările anumitor categorii (spre exemplu prin returnarea costurilor educaţiei către bugetul statului) nu se bucură, în general, de suport în rândul populaţiei şi sunt greu de implementat (este dificil să identifici persoanele plecate şi să aplici mecanisme adecvate de constrângere a plăţii, în condiţiile în care cei care ar trebui să se supună unei astfel de reglementări trăiesc în străinătate). În opinia noastră, intervenţia statului român nu ar trebui să se concentreze asupra stopării/reducerii, ci asupra găsirii unor modalităţi adecvate de compensare prin imigraţie/revenire”, spune Monica Şerban în raportul „Migraţia – între oportunitate şi problemă”, publicat în „Strategia de dezvoltare a României în următorii 20 de ani” a Academiei Române. 

O politică activă de creştere a numărului studenţilor străini şi stimularea acestora să rămână în România după terminarea studiilor reprezintă, spre exemplu, o soluţie pentru compensarea plecărilor celor înalt calificaţi, adaugă autoarea raportului citat mai sus.
„Imigraţia este una dintre componentele migraţiei care oferă un spaţiu mai larg de intervenţie. Fenomenul ar putea constitui o sursă de acoperire a deficitului pe piaţa forţei de muncă în anumite sectoare. Recrutarea în ţările sursă pentru migraţie, eventual în principalele arii de origine actuale (Moldova, Turcia, China) ar putea fi o soluţie. România are un sistem de reglare a imigraţiei pentru muncă în concordanţă cu nevoile interne (numărul anual de permise de muncă este aprobat prin hotărâre de Guvern, la propunerea Ministerului Muncii). Dezvoltarea unor politici active de recrutare ar permite acoperirea deficitelor de pe piaţa internă, în contextul dinamicii acestora”, explică Monica Şerban în analiza „Migraţia – între oportunitate şi problemă”.

Analizele „Şcoala şi educaţia în viziunea Academiei Române” şi „Migraţia – între oportunitate şi problemă” sunt cuprinse în a doua parte a celui de-al treilea volum al „Strategiei de dezvoltare a României în următorii 20 de ani”, publicată de Academia Română la finalul anului 2016, iar online, pe site-ul instituţiei, zilele trecute.