‘Singura decizie bună este soluţionarea politică a conflictului’, dar aceasta va dura ‘ani’, a avertizat ministrul ucrainean într-un interviu acordat mai multor agenţii de presă, între care şi France Presse.
Recurgerea la forţă înseamnă ‘pierderi umane, nefericire şi prejudicii foarte grave pentru economia naţională’, a precizat el, în contextul în care acest conflict s-a soldat deja cu aproape 9.200 de morţi şi peste 1,5 de milioane de strămutaţi, în cei doi ani de la declanşarea sa.
Ministrul ucrainean al apărării a acuzat Moscova de menţinerea a ‘peste 7.000’ de soldaţi ruşi în estul Ucrainei şi de continuarea furnizării de ‘arme şi combustibil’ insurgenţilor, care numără, potrivit lui, circa 33.00 de combatanţi.
În pofida unei relative acalmii după armistiţiul instituit în septembrie, riscul reluării ostilităţilor nu este de neglijat, a adăugat Poltorak.
‘Nu putem spune cu siguranţă când războiul se va termina din moment ce ofiţeri ai forţelor armatei ruse asigură pe deplin comanda formaţiunilor militare’ separatiste, a mai spus ministrul ucrainean, estimând că după activităţile desfăşurate de insurgenţi se poate deduce faptul că aceştia s-ar pregăti să atace.
Capacităţile rebelilor pentru lansarea unei ‘ofensive majore’ rămân totuşi ‘limitate’ ca urmare a resurselor insuficiente şi a modernizării substanţiale a armatei ucrainene de la începutul acestei crize, a recunoscut Poltorak.
‘Numărul trupelor noastre’ în zona de conflict ‘ne permite să controlăm situaţia’, a asigurat el, adăugând că rebelii vor ‘menţine (Kievul) sub presiune şi vor continua provocările’ pentru a da vina pe Ucraina pentru încălcarea acordurilor de pace de la Minsk.
Kievul şi Occidentul acuză constant Moscova de sprijinirea rebelilor şi de desfăşurarea de trupe în Ucraina. Preşedintele american Barack Obama a evocat în martie prezenţa unor ‘forţe combinate ruso-separatiste’ în estul Ucrainei, dar Rusia neagă orice implicare în acest conflict.
Ministrul Poltorak a reiterat, cu această ocazie, necesitatea ca ţara să obţină ‘arme letale’ pentru a face faţă rebelilor. O cerere ‘practic imposibilă’, întrucât Occidentul consideră că astfel ar provoca o nouă escaladare a violenţelor, a mai recunoscut el.