Şomajul în rândul tinerilor hispanici, un eşec pentru Educaţie în SUA
Nerealizarea educaţională a tinerilor hispanici ameninţă, pe termen lung, stabilitatea sistemului de contribuţii sociale din SUA, şi ar putea lărgi disparitatea veniturilor, adâncită în ultimii ani de efectele crizei financiare şi stagnării economice.
Mai mult, economia are nevoie ca exponenţii categoriei demografice cu cea mai rapidă creştere să aibă acces la job-uri care asigură venituri ridicate şi garantează în consecinţă o contribuţie solidă a acestora la consumul intern.
Rata şomajului în rândul hispanicilor din SUA a fost de 10% în luna octombrie, faţă de media naţională de 7,9%. În rândul tinerilor hispanici cu vârste sub 25 de ani, şomajul depăşeşte 80%.
„Nu poţi îndeplini idealurile naţionale şi nu poţi respecta nevoie forţei de muncă fără a avea un plan tactic pentru hispanici. Este o afirmaţie factuală, bazată pe evoluţia actuală a populaţiei”, comentează pentru Bloomberg Deborah Santiago, vicepreşedinte de politici şi cercetare la Excelencia in Education, o organizaţie cu sediul la Washington dedicată educaţiei în rândul hispanicilor.
La nivelul anului 2011, numai 14% dintre hispanicii cu vârste de peste 25 de ani deţineau o diplomă de licenţă – unul dintre paşii necesari pentru o şansă reală la un venit ridicat – faţă de 51% în rândul asiaticilor, 20% pentru afro-americani, respectiv 34% pentru populaţia albă, reiese din datele Centrului Naţional pentru Statistici în Educaţie din SUA.
Populaţia hispanică a fost grupul demografic care a înclinat balanţa la alegerile prezidenţiale din 6 noiembrie. Preşedintele Barack Obama a câştigat 71% din votul hispanicilor, potrivit unui exit poll publicat de New York Times. Votul lor a contribuit la victoriile reuşite de Obama în state indecise precum Florida, Colorado, Nevada sau Virginia.
În SUA trăiesc peste 50 de milioane de hispanici, reprezentând mai mult de 16% din populaţia ţării.
Preşedintele a aprobat în luna iunie un program care previne deportarea imigranţilor ilegali care au fost aduşi în SUA înainte de a împlini 15 ani şi au în prezent până în 30 de ani, pentru a le facilita accesul la servicii de educaţie şi la permise de muncă. Platforma propusă de Partidul Republican prin candidatul Mitt Romney s-a opus amnistiei pentru imigranţii ilegali, le-a cerut acestora să părăsească voluntar SUA şi a susţinut un sistem de verificare la locul de muncă.
Dintre cele 47 de milioane de persoane care vor intra în forţa de muncă din SUA în perioada 2010-2050, 37,6 milioane, sau 80%, vor fi de descendenţă hispanică, potrivit unui raport prezentat în octombrie de Biroul pentru Statistici în Muncă. Astfel, ponderea hispanicilor în totalul forţei de muncă din SUA va creşte la 18,6% în 2020, respectiv 30% în 2050, de la 15% în 2010.
Trendurile remarcate în privinţa imigrării s-ar putea schimba într-o perioadă atât de îndelungată. Spre exemplu, influxul net de imigranţi din Mexic către SUA a început să încetinească acum 5 ani. Cu toate acestea, companiile mizează pe tot mai mulţi clienţi latino-americani pentru a-şi vinde produsele.
„Dacă nu te adresezi consumatorului hispanic, nu ai cum să rezişti. De la iPhone şi Android la case şi cârnaţi, aceasta este realitatea. Va fi o parte uriaşă din populaţie”, comentează Alvaro Cabal, director Ford responsabil de comunicare cu publicul hispanic în Dallas, Texas.
Ford a început de câţiva ani să direcţioneze politici de vânzări şi marketing către populaţia hispanică. Vânzările companiei către persoane din acest grup demografic au crescut cu 25% în anul încheiat în iunie, faţă de o creştere de 9,7% per total, potrivit unei companii de cercetare din Michigan.
„Această categorie demografică repreznită noua Americă. Atât ca angajator, cât şi ca companie responsabilă în faţa acţionarilor, trebuie să-i poţi câştiga atât ca clienţi, cât şi ca angajaţi de valoare”, spune un oficial Verizon, cel mai mare operator de telefonie mobilă din SUA.
Astfel, problema educaţiei în rândul hispanicilor trebuie rezolvată urgent prin soluţii pe termen lung.
Studiile Pew Hispanic Center din Washington arată că există deja un trend pozitiv – 16,5% dintre tinerii cu vârste între 18-24 de ani înscrişi la facultate anul trecut sunt hispanici, faţă de 11% în 2006. Totodată, rata celor care termină liceul a crescut la 76% anul trecut, un nou record istoric.
Cu toate acestea, o conversaţie cu un tânăr hispanic subliniază numeroasele obstacole pe care trebuie să le depăşească pentru a termina liceul şi a intra la facultate. Până acum doi ani, în licee erau infiltrate găşti, iar viaţa de zi cu zi era dură, violentă, spune Ronald Ramos, un tânăr de 18 ani din Virginia.
Ramos notează şi că părinţii nu ştiu cum să îndrume tinerii către educaţie, iar situaţia financiară precară descurajează studiul şi încadrarea în forţa de muncă. El se plânge că formularele de aplicaţie pentru programele federale de ajutoare financiare pentru tineri sunt complicate, greu de înţeles, induc confuzie.
După terminarea liceului în acest an, Ramos spune că îşi caută de lucru pentru a-şi putea finanţa continuarea educaţiei.