Sondaj controversat. Primăria Giurgiu îşi întreabă locuitorii dacă vor refacerea legăturii feroviare cu Bucureştiul

Municipalitatea din Giurgiu informează pe site-ul propriu că Ministerul Transporturilor intenționează refacerea documentației tehnice și a studiului de fezabilitate pentru proiectul de reabilitare a Podului de la Grădiștea, care stă la baza reluării liniei directe de transport feroviar pe traseul Giurgiu Oraș – București Progresu.

„În vederea fundamentării necesității și a oportunității acestui proiect autoritățile solicită prin Unitățile Administrativ Teritoriale părerea locuitorii cu privire la acest subiect. Astfel, Primăria Municipiului Giurgiu inițiază o dezbatere pe acestă temă”, spun reprezentanţii municipalităţii.

Aceştia adaugă că așteaptă comentariile și opiniile pe pagina de Facebook, la email sesizari@primariagiurgiu.ro sau la Registratura instituției. În continuare, aceştia lansează un sondaj de oprinie cu întrebarea de mai jos:

Demersul Primăriei Giurgiu privind organizarea acestui sondaj este criticat de către Asociaţia Construim România (ASCORO).

„Deşi este siderant că refacerea magistralei 902 Bucureşti – Giurgiu este subiect de sondaj – cum adică ne întrebăm dacă să refacem legătura feroviară Bucureşti – Giurgiu?!? – totuşi, să votăm ca să nu fie dubii. DA! Legătura feroviară cu Giurgiu trebuie refăcută urgent!”, spun reprezentanţii Construim România.

Ei reamintesc că legătura feroviară Bucureşti – Giurgiu, prima cale ferată construită de România în 1869, a fost întreruptă dupa 136 ani în 2005, atunci când ploile abundente au deplasat un pilon al podului feroviar peste Argeş de la Grădistea. Pilonul podului era slabit de o exploatare de piatră ilegală, aflată în albia râului în aval de pilon.

„Întrucât din 1988 se începuse construcţia unui pod paralel nou, mai lung şi mai înalt decât cel vechi, peste ceea ce ar fi trebuit să fie Canalul Bucureşti – Dunăre, de 12 ani autorităţile române se BÂLBÂIE în cel mai propriu sens al cuvântului în indecizia de a reface podul vechi sau de a finaliza podul nou. 12 ANI! Calea ferata a fost construită integral de la Bucureşti Filaret la Giurgiu în 3 (TREI) ANI!”, mai spun reprezentanţii ASCORO.

Membrii unui forum de infrastructură feroviară comentează la rândul sau asupra oportunităţii investiţiei în refacerea acestei legături feroviare, unii spunând chiar că nu se mai justifică.

„Magistrala 902 nu are nici un viitor, decât dacă ar exista un interes comun între CFR şi BDZ (compania de infrastructură feroviară a Bulgariei – n.r.), pentru o reabilitare a liniei în comun (160 km/h) de la Bucureşti – Giugiu – Ruse – Varna. Din păcate, este rentabil doar pe timp de vară. Nu mai merita investiţie în mare parte pe această linie. A fost omorâtă din cauza podului de peste Argeş, microbuzele Bucureşti (Metrou Eroii Revoluţiei) şi oraşul Giurgiu au muşcat din plin din segmentul călătorilor navetişti”, comentează un membru al forumtrenuri.com.

Pe de altă parte, Compania Natională de Cai Ferate „CFR” SA a demarat încă din primăvara anului trecut o licitaţie deschisă pentru întocmirea Studiului de Fezabilitate necesar modernizării tronsonului Bucureşti Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră.

Valoarea totală estimată a contractului este de 19,26 milioane de lei fără TVA, sursa de finanţare fiind asigurată prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014 -2020.

Modernizarea liniei CFBucureşti Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Frontieră la standarde europene are drept scop:
– redeschiderea circulației trenurilor pe rețeaua București Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Frontieră (via Grădiștea);
– îmbunătăţirea condiţiilor de siguranţă a traficului feroviar;
– reducerea timpului de călătorie prin creşterea vitezei de circulaţie pe întregul tronson;
– îmbunatăţirea confortului în timpul călătoriei;
– creşterea traficului de marfă de tranzit;
– asigurarea legăturilor/conexiunilor feroviare aferente segmentelor Jilava – Bucureşti Progresu; Giurgiu Nord – Giurgiu Oraş;
– reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi impactul negativ asupra mediului.

Durata de valabilitate a contractului este de 18 luni de la atribuire, iar criteriul de atribuire este preţul cel mai scăzut. Termenul limită pentru primirea ofertelor a fost 9 iunie 2016. Procedura este încă în derulare.