Studiul a constatat că respondenţii care au instituit controale mai puternice de guvernanţă în sustenabilitate au o probabilitate semnificativ mai mare de a realiza venituri mai solide decât cei care au controale mai puţin dezvoltate în acest domeniu.
Conform sursei citate, dintre companiile clasificate drept „experţi” în buna guvernanţă de sustenabilitate, 76% declară că se simt optimiste în ceea ce priveşte performanţa lor de business, comparativ cu doar 45% dintre companiile clasificate drept „începători” în materie de guvernanţă de sustenabilitate.
„Experţii declară că au o probabilitate mult mai mare de a evita acuzaţiile de ‘greenwashing’ – atunci când ambiţiile ecologice declarate nu se potrivesc cu realitatea – prin îndeplinirea efectivă a ambiţiilor climatice declarate. Doar 13% dintre începători se declară ‘foarte mulţumiţi’ de progresele înregistrate până în prezent în atingerea obiectivelor climatice pe care şi le-au stabilit, ceea ce indică un potenţial risc reputaţional, în comparaţie cu mai mult de jumătate (52%) dintre ‘experţi’ care se declară mulţumiţi de progresele înregistrate în ceea ce priveşte propriile ambiţii”, arată cercetarea.
De asemenea, sondajul a constatat că experţii sunt mult mai predispuşi să ia măsuri concrete, prin intensificarea investiţiilor în sustenabilitate. Nouă din 10 dintre aceste companii (90%) au declarat că plănuiesc să-şi crească investiţiile în sustenabilitate, inclusiv în jur de o treime (29%) care spun că intenţionează să le „crească mult”.
În comparaţie, puţin peste jumătate (54%) dintre „începători” plănuiesc să facă creşteri de investiţii şi doar 9% dintre aceştia plănuiesc o creştere semnificativă.
„O guvernanţă eficientă la nivelul consiliului de administraţie în domeniul sustenabilităţii este o condiţie fundamentală pentru ca o organizaţie să îşi atingă obiectivele sociale şi de mediu şi, după cum arată studiul, chiar şi rezultatele financiare pe termen lung. O guvernanţă eficientă în domeniul sustenabilităţii solicită consiliilor de administraţie să fie pregătite pentru provocările continue, inclusiv pentru aşteptările tot mai mari în materie de mediu şi sociale. Cu toate acestea, competenţa în materie de mediu şi socială nu este suficientă. Diversitatea consiliilor de administraţie în ceea ce priveşte cunoştinţele, experienţa, interesele şi perspectiva ajută organizaţia să ‘navigheze în condiţii meteorologice schimbătoare’ prin identificarea şi atenuarea riscurilor şi valorificarea oportunităţilor.”, a afirmat Massimo Bettanin, Partener, Schimbări Climatice şi Sustenabilitate, EY România.
Sondajul a constatat variaţii semnificative între companii în ceea ce priveşte modul în care sustenabilitatea este abordată la nivelul consiliului de administraţie. Marea majoritate a respondenţilor consideră că mai este loc de îmbunătăţiri şi doar 7% dintre aceştia declară că au sentimentul că problemele de sustenabilitate sunt pe deplin integrate în structurile şi procesele decizionale ale consiliului de administraţie.
Potrivit sondajului, 74% dintre respondenţi spun că societatea lor ar trebui să abordeze aspectele de mediu, sociale şi de guvernanţă (ESG), chiar dacă acest lucru ar reduce performanţa financiară pe termen scurt. Cu toate acestea, aproape două treimi dintre respondenţi (64%) au declarat că presiunea exercitată de investitori asupra câştigurilor pe termen scurt împiedică investiţiile pe termen lung în sustenabilitate. Acest lucru sugerează că, în pofida beneficiilor comerciale evidente ale abordării aspectelor ESG, presiunea exercitată de investitorii cu viziune pe termen scurt rămâne o preocupare serioasă.
Companiile resimt, de asemenea, presiunea exercitată de propriii angajaţi, mai mult de jumătate (55%) dintre respondenţi declarând că angajaţii lor consideră că nu se mişcă suficient de repede în ceea ce priveşte problemele climatice.
„Este mai simplu să te concentrezi doar pe maximizarea profitului în prezent, decât să abordezi probleme complexe şi sistemice, precum schimbările climatice sau pierderea biodiversităţii, ale căror efecte pot să nu afecteze în mod clar rezultatele financiare trimestriale. Cu toate acestea, există din ce în ce mai multe dovezi că o gândire pe termen lung creează randamente pozitive. Mai multe exemple notabile de companii care au încetat să mai „facă ceea ce trebuie”, din cauza concentrării asupra rezultatelor financiare pe termen scurt au dus la erodarea încrederii. Acest lucru, în cele din urmă, a redus veniturile şi a comprimat cota de piaţă. Într-un mediu foarte volatil, gestionarea afacerii cu o perspectivă pe termen lung ajută companiile să anticipeze schimbările sistemice şi să profite de oportunităţile de afaceri pe care le pot oferi aceste schimbări.”, a subliniat Laura Vrînceanu, Senior Manager, Schimbări Climatice şi Sustenabilitate, EY România.
Raportul formulează o serie de recomandări de acţiune pe care companiile le pot lua pentru a îmbunătăţi buna guvernanţa de sustenabilitate şi pentru a trece de la stadiul de „începători” la cel de „experţi”.
Acestea includ, printre altele, integrarea sustenabilităţii în strategie şi în structurile de guvernanţă, astfel încât aceasta să devină parte din „activitatea obişnuită” a consiliilor şi comitetelor. Doar 7% din toate companiile intervievate au considerat că sustenabilitatea a fost pe deplin integrată în structurile consiliului lor de administraţie, iar 83% dintre experţi au declarat că sunt eficienţi în gestionarea agendei consiliului de administraţie pentru a contribui la asigurarea faptului că riscurile şi oportunităţile ESG pe termen lung sunt întotdeauna discutate, în comparaţie cu puţin peste jumătate (52%) dintre începători.
O altă recomandare este reprezentată de căutarea unor modalităţi creative de a aduce competenţe şi experienţe diverse suplimentare în procesul de luare a deciziilor din consiliu, de exemplu, consilii alternative, consilii consultative, consilieri experţi, accesarea mai multor membri ai conducerii şi reîmprospătarea componenţei consiliului. Dintre companiile intervievate, 86% dintre experţi spun că s-au simţit eficienţi atunci când vine vorba de creşterea diversităţii în consiliul de administraţie şi de asigurarea unui timp de intervenţie echitabil pentru a oferi perspective noi asupra subiectelor ESG, în comparaţie cu doar 36% dintre începători.
Pe de altă parte, se recomandă conceperea politicii de remunerare a directorilor executivi pe baza unor obiective cheie de performanţă (KPI) bazate pe ESG, care sunt aliniate la strategia de afaceri a organizaţiei, inclusiv la obiectivele materiale de sustenabilitate. Mai puţin de jumătate (47%) dintre organizaţiile intervievate au făcut din sustenabilitate un element semnificativ al remunerării, fiind mult mai probabil ca experţii să includă indicatorii ESG ca element semnificativ în stabilirea remunerării cadrelor de conducere (61%la experţi, faţă de 29% în cazul începătorilor).
Un număr de 200 de directori de companii şi manageri de rang înalt au fost intervievaţi pentru a înţelege progresele şi provocările pe care le au în ceea ce priveşte creşterea valorii pe termen lung şi implicaţiile pentru guvernanţa corporativă. Douăzeci la sută dintre respondenţi sunt preşedinţi sau directori neexecutivi ai consiliului de administraţie, 20% sunt directori executivi, iar restul au fost aleşi din rândul directorilor executivi.
Jumătate dintre organizaţiile respondenţilor au venituri de peste 1 miliard de euro pe an, iar cealaltă jumătate între 100 şi 999 de milioane de euro. Respondenţii au fost repartizaţi în 15 ţări europene şi 26 de segmente industriale.
EY furnizează, cu ajutorul celor peste 900 de angajaţi din România şi Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, juridică, strategie şi tranzacţii, consultanţă pentru companii multinaţionale şi locale.