Gabriela Anghelache, fost preşedinte al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM), a primit trei ani de închisoare, dar cu suspendare. Este al doilea şef al din istoria CNVM şi al doilea condamnat la închisoare, după Ştefan Boboc, care a căpătat cazier în dosarul FNI.
Alţi doi membri ai CNVM au mai fost condamnaţi: Irina Mihaela Popovici (fost vicepreşedinte) la trei ani de închisoare cu suspendare şi Paul Gabriel Miclăuş (fost membru) la doi ani de închisoare cu suspendare pentru favorizarea infractorului.
Au fost condamnaţi şi doi brokeri, Florin Iulian Aldea (la Alpha Finance la data faptelor) la cinci ani de închisoare pentru aderare sau sprijinire a unui grup infracţional, şi Claudiu Simulescu (la Eastern Securities) – patru ani cu executare, pentru complicitate la manipularea pieţei de capital şi aderarea la grup infracţional.
În acelaşi dosar, fostul ministru Sorin Pantiş a fost condamnat la 2 ani şi 8 luni de inchisoare, iar Alexandru Bucşă, fost vicepreşedinte al Rompetrol Group, a primit o pedeapsă de şase ani de închisoare, cu executare.
Procurorul a cerut ca Victor Eros, Gabriela Anghelache şi Alexandru Bucşă să primească pedepse orientate spre maximul prevăzut pentru faptele de care sunt acuzaţi, iar Petrică Grama să primească pedeapsă cu suspendare.
La 8 septembrie 2006, lotul Dinu Patriciu a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT pentru săvârşirea a şapte infracţiuni: delapidare, spălare de bani, asociere la săvârşirea de infracţiuni, manipularea pieţei prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare, dezvăluire de informaţii privilegiate, spălare de bani şi iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat, cu ocazia primei zile de tranzacţii a Rompetrol Rafinare (RRC, fosta Petromidia) la Bursa de Valori Bucureşti (BVB).
Ilegalităţile au fost comise în scopul influenţării şi menţinerii unui nivel artificial al preţului de deschidere şi tranzacţionare a acţiunilor RRC , la data de 7 aprilie 2004 de 116 lei/acţiune, preţ la care a fost asigurat transferul unui miliard de acţiuni RRC de la „SC Rompetrol SA” către „Saltville Ltd”.
Manipularea
Interesul pentru acţiunile RRC a făcut ca sistemul de tranzacţionare al bursei să cedeze sub presiunea ordinelor de cumpărare şi vânzare de sute de milioane de acţiuni. Valoarea tranzacţiilor cu acţiuni RRC a fost de 11 milioane de dolari, din 7 aprilie 2004, de cinci ori mai mult decât media zilnică a întregii pieţe.
Preţurile pe care se paria erau de 300-400 lei/acţiune, sau cel mult dublu, potrivit cu evoluţia acţiunii pe piaţa Rasdaq , de unde se transfera.
Surpriză însă, un vânzător a dorit să dea titlurile de cîteva ori mai ieftin. Chiar înaintea deschiderii pieţei, pe piaţă a apărut un ordin de vânzare pentru 600 de milioane de acţiuni la preţul de 116 lei/acţiune (fiind prima zi de listare acţiunile s-au putut tranzacţiona la orice preţ), iar primele tranzacţii s-au realizat la acel preţ.
Preţul a crescut de câteva ori, ulterior.
Sorin Roşca Stănescu, prietenul lui Dinu Patriciu, a fost unul dintre cei care au cumpărat masiv acţiuni Rompetrol Rafinare în prima zi de tranzacţionare pe bursă.
Dinu Patriciu, în calitate de reprezentant al grupului Rompetrol, a organizat şi coordonat operaţiunile de tranzacţionare a acţiunilor emise de SC Rompetrol Rafinare SA (cu simbol RRC), prin intermediul unor conturi aparţinând unor persoane fizice sau juridice controlate de grupul de firme Rompetrol, în scopul influenţării şi menţinerii unui nivel artificial al preţului de deschidere şi tranzacţionare.
CNVM a început o anchetă în acest caz două luni mai târziu, la solicitarea Gabrielei Anghelache, acum condamnată la închisoare cu suspendare.
„Creanţa Libia”
Pe de altă parte, procurorii susţin că, în calitatea sa de administrator la SC Rompetrol SA, Dinu Patriciu şi-a însuşit, în mod repetat, în perioada septembrie 1999 – noiembrie 2001, suma de 85 de milioane USD izvorâtă din Acordul EPSA şi cuvenită bugetului de stat şi pe care a traficat-o în interesul Rompetrol Internaţional Ltd şi The Rompetrol Group BVB Olanda.
În rechizitoriul Parchetului, se arată că Dinu Patriciu a transferat în mod succesiv fondurile SC Rompetrol SA, în suma de 85 de milioane USD, pe care le administra în baza Acordului EPSA, prin încheierea de contracte de cesiune de creanţe, împrumut şi novaţie între firmele din cadrului grupului Rompetrol, cu intenţia de a ascunde şi disimula originea ilicită a acestora.
Potrivit anchetatorilor, Dinu Patriciu s-a asociat cu Philip George Stephenson, Alexandru Bucşă, Petrică Grama şi John Hamilton Works în vederea săvârşirii infracţiunilor de delapidare şi spălare de bani.
Alexandru Bucşă (administrator şi director economic al Rompetrol la data faptelor) a fost condamnat la şase ani de închisoare cu executare pentru complicitate la delapidare, complicitate la spălare de bani şi constituire a unui grup infracţional organizat. Va plăti în solidar cu Romperol şi cu Petrică Grama 58 mil. dolari către MFP.
Petrică Grama (fost şef al Direcţiei Generale a Bugetului de Stat din Ministerul Finanţelor) a fost condamnat la doi ani şi patru luni de închisoare pentru complicitate la delapidare şi constituirea unui grup infracţional organizat.