Şoseaua dintre podul peste Dunăre şi Jijila, realizată în proporţie de peste 50%

În momentul de faţă, accesul pe pod de pe malul tulcean al Dunării se face pe digul şosea Măcin-Smârdan, cale rutieră cu câte o singură bandă pe fiecare sens, proiectul podului incluzând o a doua şosea, aflată în lucru, care va lega podul de satul tulcean Jijila.

„Au fost lucruri care au împiedicat realizarea investiţiei în termenul stabilit. Au fost probleme cu descărcările arheologice, cu relocarea utilităţilor, gaz şi energie electrică, gropile de descărcare, probleme legate de domeniul silvic, iar constructorul nu a avut teren liber de sarcini pentru investiţie. Sunt convins că, până în decembrie, breteaua pe Jijila va fi făcută. Din discuţiile cu constructorul, chiar mai devreme”, a declarat, pentru AGERPRES preşedintele Consiliului Judeţean (CJ), Horia Teodorescu.

El a estimat că noua şosea este realizată în proporţie de peste 50% şi a menţionat că drumul expres care va lega Brăila de Tulcea este într-un stadiu avansat, luna viitoare urmând să fie stabilită data la care va avea loc licitaţia pentru proiectarea şi construcţia drumului expres.

La rândul său, managerul general al Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” (ICEM), Sorin Ailincăi, a menţionat că specialiştii arheologi asigură în continuare lucrările de supraveghere a şantierului din apropierea satului Jijila, acolo unde s-au descoperit mai multe vestigii importante.

„Cercetările arheologice au început în 2018. Timp de patru luni, am cercetat un sit foarte interesant la nord de Jijila. E vorba de trei orizonturi cronologice. Am cercetat o mică necropolă din epoca bronzului, publicată acum doi ani, este o aşezare de la finele epocii bronzului din secolul al XVI-lea până în secolul al XI-lea, în curs de apariţie, şi o aşezare romano-indigenă de la începutul mileniului I, de la începutul stăpânirii romane în Dobrogea, o aşezare care implică silozuri, dar şi existenţa unor rituri autohtone foarte interesante şi bizare, care presupun înhumarea unor animale întregi şi chiar a unor grupuri de oameni. Partea a doua a cercetării s-a referit la supravegherea lucrărilor, dar având în vedere că majoritatea au avut loc în lunca inundabilă a Dunării nu am identificat vestigii arheologice. Deci a fost o misiune destul de uşoară şi nu am stat în calea investiţiei sub nicio formă”, a precizat managerul general al ICEM.

Vestigiile descoperite de arheologi nu sunt vizibile şi nu pot fi puse în valoare, ele aflându-se chiar sub sensul giratoriu al viitoarei şosele din apropierea satului Jijila.

„Din păcate, vestigiile nu sunt vizibile şi nu au putut fi conservate. Mai mult decât atât, se află chiar sub sensul giratoriu din Jijila şi nu vor putea fi vizionate, dar le avem înregistrate sub formă de fotografii, desene, de markeri topografici, deci cumva ele rămân înregistrate în patrimoniul naţional arheologic al României”, a mai spus Sorin Ailincăi.

Deschis traficului rutier în urmă cu aproximativ o lună, podul peste Dunăre între judeţele Tulcea şi Brăila a fost realizat cu fonduri europene prin mecanismul financiar Investiţii Teritorial Integrate (ITI) – Delta Dunării cu scopul de a micşora decalajele de dezvoltare dintre comunităţile din Deltă şi judeţele limitrofe, bugetul total al investiţiei fiind de circa 525 de milioane de euro, conform CJ.

Digul şosea Măcin-Smârdan a fost, ani la rând, în atenţia autorităţilor judeţene, din cauza stării precare a acestuia, dar şi a statutului juridic. De fiecare dată când nivelului Dunării creştea, pentru a preveni apariţia unor probleme, autorităţile impuneau limită de viteză şi, uneori, limită de tonaj pentru autovehicule.

Potrivit datelor furnizate de CJ, peste 7.000 de autovehicule traversează zilnic podul peste Dunăre dintre judeţele Tulcea şi Brăila.

Mecanismul financiar ITI-Delta Dunării a fost pus în practică în premieră în România în perioada 2014-2020, a presupus alocarea unor fonduri din mai multe programe operaţionale la care nu au avut acces decât actori publici şi privaţi din zona Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, în baza unor criterii aprobate de autorităţile naţionale şi cele europene. Bugetul total al mecanismului a fost de circa 1,4 miliarde de euro. AGERPRES/(A, AS – autor: Luisiana Bîgea, editor: Irina Poenaru, editor online: Anda Badea)