Per ansamblu, în ultimul deceniu şi situaţia ratingurilor suverane pe plan global este mai precară.
„Aceşti factori provoacă rapid probleme de lichidităţi deoarece se reduce accesul la finanţare şi accelerează ieşirile de capital. În multe cazuri, aceste evoluţii constituie punctul critic de unde restricţiile asupra lichidităţilor şi solvabilităţii devin problematice pentru un guvern”, se arată în raportul S&P.
Pandemia din 2020 a pus presiune asupra finanţelor publice, şi au fost şapte exemple de ţări care nu şi-au putut achita datoria în valută: Belize, Zambia, Ecuador, Argentina, Liban şi Surinam.
Majorarea preţurilor la alimente şi combustibili, după ce în 2022 Rusia a invadat Ucraina, a pus şi mai multă presiune, alte opt ţări nereuşind să-şi plătească datoria în valută în 2022 şi 2023, inclusiv Ucraina şi Rusia.
Din 2020, numărul combinat de intrări în incapacitate de plată se ridică la peste o treime din cele 45 de ţări care s-au confruntat cu o incapacitate de rambursare a datoriei suverane în valută, din 2000.
Ţările în curs de dezvoltare sunt acum mai dependente de împrumuturile guvernamentale pentru a asigura intrările de capital străin. Dar atunci când dependenţa este însoţită de politici fără predictibilitate, de lipsa independenţei băncii centrale şi pieţe locale de capital reduse, apar deseori dificultăţi în achitarea împrumuturilor, avertizează S&P Global.
„Incapacitatea de rambursare a datoriei suverane are implicaţii semnificative pentru creşterea economiei, a evoluţiei inflaţiei şi a cursului de schimb, şi a solvabilităţii sectorului financiar suveran”, se arată în raport.