Problemele băncilor sunt legate de creanţele privind impozitul amânat (DTAs), care sunt create atunci când o bancă înregistrează pierderi sau deprecieri de active care pot fi compensate la revenirea pe profit. Conform reglementărilor Basel III anunţate în decembrie 2012, creanţele privind impozitul amânat au fost înlăturate din lista de excluderi obligatorii din rata capitalului de bază anunţată începând cu ianuarie 2014, ceea ce ar putea reduce indicele solvabilităţii băncilor spaniole, unele dintre ele fiind salvate cu fonduri europene.
Decizia Guvernului, văzută de analişti ca esenţială pentru ca băncile spaniole să treacă testele de stres derulate anul viitor, a primit deja sprijinul Băncii Centrale Europene şi va fi anunţată oficial în noiembrie, susţin sursele.
Cele mai mari bănci din Spania – Santander şi BBVA – au anunţat că, în cazul transformării creanţelor lor privind impozitul amânat în alte instrumente care să fie luate în calcul la stabilirea capitalului, vor înregistra la testele de stres un nivel ridicat al capitalului.
BCE va aplica reglementări mai stricte, cerând băncilor din zona euro să aibă un nivel al fondurilor proprii de cel puţin 8%. Santander susţine că este în grafic pentru a raporta un nivel al fondurilor proprii de peste 9%, iar BBVA a anunţat un procent de 8,4% la sfârşitul lunii septembrie.
Transformarea creanţele lor privind impozitul amânat în alte instrumente care să fie luate în calcul la stabilirea capitalului ar ajuta în special instituţii ca Sabadell, Caixabank, Popular şi Bankia (BKIA.MC), care fac eforturi pentru a-şi majora capitalul înaintea testelor de stres
Şi guvernatorul Băncii Centrale a Spaniei, Luis Maria Linde, şi-a exprimat recent optimismul în privinţa atenuării impactului noilor reglementări Basel III, care ar putea slăbi capitalul băncilor ţării, fără a afecta finanţele Guvernului.
Instituţiile spaniole de creditare vor ca Guvernul să preschimbe creanţele lor privind impozitul amânat în alte instrumente care să fie luate în calcul la stabilirea capitalului, dar există temeri că, astfel, vor fi afectate finanţele Guvernului.
‘Este o problemă analizată de Ministerul Economiei, Trezorerie, Banca Centrală a Spaniei şi instituţiile de creditare. Am speranţe’, a răspuns Luis Maria Linde, întrebat de jurnalişti dacă speră că problema va fi rezolvată favorabil.
‘Este o problemă tehnică complicată, dar nu există niciun motiv pentru care ar afecta ratingul datoriei Spaniei’, a dat asigurări guvernatorul Băncii Centrale a Spaniei.
Şi alte ţări, cum ar fi Irlanda, se confruntă cu aceleaşi probleme, dar în Spania creanţele privind impozitul amânat sunt printre cele mai ridicate şi băncile sunt deja sub presiune pentru a-şi majora capitalul.
Instituţiile spaniole de creditare au creanţe privind impozitul amânat de 40 – 50 de miliarde de euro, în special din cauza deprecierii activelor imobiliare.
Afectat de expunerea masivă pe sectorul imobiliar, sectorul bancar spaniol a beneficiat în luna iunie 2012 de un plan de ajutor european, de 100 de miliarde de euro, dintre care au fost vărsate 41,3 miliarde de euro. În cadrul acestui program de ajutor, Spania a înfiinţat o bancă de rebuturi, ‘bad bank’, botezată Sareb, unde instituţiile de creditare spaniole îşi pot transfera activele imobiliare toxice.
Deşi accesul băncilor spaniole la pieţele de finanţare s-a îmbunătăţit, riscurile rămân, iar situaţia economică dificilă continuă să afecteze sistemul bancar, au avertizat recent UE şi BCE.