Spania vrea să devină hub-ul energetic al Europei

29 08. 2022
gaze gazoduct tap gas-pipeline Spania

Gazoductul propus de Spania are ca rol exportul de hidrogen verde , prezentat ca energia viitorului, sau gaz, domeniu în care Madridul doreşte să fie unul dintre campioni.

Criza energetică prin care trece UE se anunţă a fi tema principală a discuţiilor preconizate pentru marţi la Castelul Meseberg (la nord de Berlin) dintre cancelarul german Olaf Scholz şi premierul spaniol Pedro Sanchez, care speră ca sprijinul Germaniei să permită învingerea reticenţei Franţei privind construirea acestei infrastructuri.

Proiectul de gazoduct se numeşte Midcat – abreviere de la Midi (sudul Franţei) şi de la Catalonia (nord-estul Spaniei), cele două regiuni pe care le-ar conecta – şi ar permite Spaniei, dar şi Portugaliei, să transporte gaze, venind sub formă de GNL din SUA sau Qatar, spre Europa Centrală prin Franţa.

Lansat în 2013, acest proiect a fost abandonat în 2019 de Paris şi Madrid din cauza impactului său asupra mediului şi a interesului economic scăzut. Dar războiul din Ucraina şi ameninţările Rusiei de a opri livrările de gaze către UE au readus proiectul în atenţie.

Problema pentru Madrid este lipsa de interes în continuare a Parisului pentru proiect. În faţa acestei situaţii, premierul spaniol s-a declarat pregătit să înlocuiască Franţa cu Italia printr-un gazoduct submarin.

„Dacă planul A eşuează, va trebui să căutăm un plan B”. Iar un plan B constă într-o „interconexiune energetică între peninsula iberică şi Italia” care să lege Barcelona de Livorno, a declarat el miercuri.

Ministrul spaniol al tranziţiei ecologice, Teresa Ribera, a confirmat joi la postul de televiziune local Antena 3 că acest plan B este în studiu, dar a apreciat că Midcat – care nu va putea fi construit până la iarnă, dar ar putea deveni „operaţional în toamna-iarna 2023-2024” – este proiectul „cel mai facil” pentru a „ajuta Europa” în privinţa aprovizionării cu gaze.

„Nu este o chestiune bilaterală între Spania şi Franţa. Este vorba de o construcţie europeană”, a declarat ea într-un interviu publicat luni de cotidianul El Mundo, lansând o înţepătură la adresa Franţei: „Mă întreb unde este sentimentul ei european”.

În orice caz, Berlinul apreciază favorabil proiectul Midcat. De aici şi invitaţia lui Pedro Sanchez de a participa marţi la o reuniune a guvernului german. Scholz a afirmat la 11 august că acest gazoduct „ne lipseşte astăzi în mod dramatic”, căci „ar contribui masiv la atenuarea şi destinderea situaţiei legate de aprovizionare”.

Spania dispune de şase uzine de regazeificare GNL, ceea ce o face ţara cu cea mai mare capacitate de regazificare din întreaga UE. Portugalia are una. Peninsula dispune, prin urmare, de infrastructura necesară pentru a deveni un hub în materie de distribuire a gazelor spre restul Europei.

Desigur, pentru aceasta Franţa ar trebui să realizeze partea sa din Midcat. În această privinţă, Sanchez mizează pe capacitatea de persuasiune a Berlinului pe lângă Paris.

Dar Spania ţinteşte şi mai departe: Midcat ar putea servi în cele din urmă pentru exportul de hidrogen verde, un sector în care ţara pretinde că devine o referinţă mondială datorită energiilor sale regenerabile.

Hidrogenul verde îşi trage numele de la electroliza apei (separarea moleculelor din apă cu ajutorul curentului electric) care permite producerea acestuia prin utilizarea de energie electrică de origine regenerabilă.

„Spania va deveni primul hub mondial pentru transportul de hidrogen verde (…), ceea ce reprezintă viitorul economiei europene”, a afirmat recent preşedintele organizaţiei patronale din Catalonia, Josep Sanchez Llibre.

„Proiectul Midcat este un proiect pe termen lung”, a declarat săptămâna trecută ministrul preşedinţiei, Felix Bolanos, considerat mâna dreaptă a premierului. „Ideea este că, pe termen mediu şi lung, gazoductul va putea transporta hidrogen verde şi chiar hidrogen albastru”, produs din metanul conţinut în gazul natural.

În acest context, Pedro Sanchez „trebuie să preia comanda” pentru ca Spania să devină „interconexiunea majoră europeană şi mondială pentru gaz şi hidrogen”, iar în acest scop „trebuie să caute sprijinul germanilor”, a apreciat la rândul său Josep Sanchez Llibre.