Guvernul ar putea decide săptămâna viitoare soarta CNADNR. Salariile din noua companie de autostrăzi, controversate

Proiectul pentru reorganizarea CNADNR ar putea intra săptămâna viitoare pe ordinea de zi a şedintei Guvernului, a declarat pentru ECONOMICA.NET Marcel Boloş, secretar de stat în Ministerul Transporturilor.

„Din câte ştiu, săptămâna viitoare va intra pe ordinea de zi a Guvernului”, a spus Marcel Boloş, referindu-se la proiectul pentru reorganizarea CNADNR, prin schimbarea denumirii în Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) şi înfiinţarea Companiei Naţionale pentru Investiţii Rutiere (CNIR). Practic CNIR se va ocupa de construcţia şi reparararea drumurilor iar CNAIR doar de întreţinerea reţelei existente.

CNIR va prelua în maxim trei ani mari proiecte de care se ocupă acum CNADNR. Iată lista lor, aşa cum apar în proiectul de act normativ: 

1. Modernizare Centura Sud Bucureşti;
2. Realizare ring II Centura Sud Bucureşti;
3. Realizare autostradă Sibiu – Piteşti;
4. Realizarea autostradă Târgu Mureş – Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni;
5. Realizare drum expres Ploieşti – Buzău – Focşani – Bacău – Paşcani.

Ministerul Transporturilor a publicat pe 31 august o „versiune îmbunătăţită” a proiectului de Ordonanţă de Urgenţă privind reorganizarea CNADNR şi înfiinţarea CNIR, după ce au fost emise mai multe observaţii pe marginea acestuia de către Consiliul Concurenţei, Ministerul Justiţiei, Ministerul Muncii şi Ministerul Finanţelor.

Astfel, Consiliul Concurenţei a avut observaţii cu privire la lucrările în regie proprie. Mai exact, a cerut o separaţie clară în contabilitatea companiei a lucrărilor realizate în regie proprie faţă de cele scoase la licitaţie, a explicat Boloş. În noua formă a proiectului de act normativ, publicată pe site-ul MT, se menţionează că „pentru executarea lucrărilor în regie proprie C.N.I.R va organiza evidenţă contabilă distinctă potrivit prevederilor legale în vigoare”.

Ministerul Justiţiei a cerut ca în cazul exproprierilor să se precizeze că expropriator este Ministerul Transporturilor prin CNIR. Astfel, în noua formă a proiectului se menţionează că pentru toate lucrările de construcţie de drumuri de interes naţional, Ministerul Transporturilor poate face exproprieri pentru utilitate publică prin Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România – S.A., Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. precum şi Compania Naţională de Investiţii Rutiere S.A.

De asemenea, de la Ministerul Muncii şi de la cel Finanţelor au fost emise observaţii asupra nivelului salariilor din CNIR, considerat a fi prea mare.

Oficialul de la Transporturi a spus însă că dacă se vrea perfomanţă, trebuie salarii pe măsura. „Trebuie să avem şi curajul acesta de a plăti munca complexă, dacă vrem să avem rezultate pe termen lung”, a menţionat Boloş.

Potrivit lui, răspunsul MT la observaţiile privind regimul salarizării din CNIR a fost să stabilească o limită minimă şi una maximă pentru salarii.

Salarii brute între 2.128 lei şi 36.000 lei

În noua formă a proiectului se menţionează că „salariul minim brut pentru funcţiile de bază, din cadrul C.N.I.R. este de 1,6667 ori salariul de referinţă şi respectiv 1,0000 ori salariul de referinţă pentru funcţiile suport” iar „salariul maxim brut pentru funcţiile de bază, din cadrul C.N.I.R. este de 16,3333 ori salariul de referinţă şi respectiv 13,0000 salariul de referinţă pentru funcţiile suport”. 

Salariul de referinţă pentru anul 2016 este de 2.128 lei, astfel că salariul minim brut la CNIR va fi de 2.128 de lei iar cel maxim de circa 36.000 de lei, exptând funcţiile din conducerea executivă.

În forma iniţială a proiectului, aceste niveluri de salarizare erau trecute într-un tabel, unde se mai menţiona că pentru directorul general şi directorul general adjunct salarizarea se va face conform contractului de mandat.

În ceea ce priveşte criticile conform cărora noua CNIR va fi o companie politizată, Boloş a menţionat că prin proiectul de act normativ se încearcă securizarea activităţii companiei şi scoaterea acesteia de sub influenţa politicului.

„Mecanismul de recrutare a personalului este reglementat la nivel de lege. Vrem ca în companie să ajungă oameni de înaltă calificare. Angajările se vor face pe bază de concurs, iar comisia de recrutare va fi din afara companiei”, a explicat Boloş.

De asemenea, în forma initiţială a proiectului, Consiliul de Supraveghere al CNIR urma să fie format din şapte membri:

• un membru reprezentant al mediului academic din domeniul construcţiilor de căi ferate, drumuri şi poduri;
• doi membri sunt reprezentanţi ai Instituţiilor Financiare Internaţionale;
• doi reprezentanți ai Comisiilor de Transporturi din Parlamentul României la propunerea președintelui Senatului, respectiv la propunerea președintelui Camerei Deputaților;
• un reprezentant al Administrației Prezidențiale;
• un reprezentant al Ministerului Transporturilor;

Statul poate vinde maxim 15% din CNIR

Totodată, există modificări şi în privinţa modului de privatizare a CNIR. În noua formă a proiectului se menţionează că CNIR poate fi privatizată în condiţiile legii „prin diminuarea participaţiei statului cu un procent de maxim 15% din valoarea acţiunilor capitalului social inţial”.

În forma iniţială se menţiona că „un procent de maxim 15% din valoarea acţiunilor deţinute de Statul Român în capitalul social al C.N.I.R. poate fi tranzacţionat la bursă sau poate fi vândut în mod direct către Instituţiile Financiare Internaţionale cu aprobarea Adunării Generale a Acţionarilor” şi că „C.N.I.R. se poate privatiza, în condiţiile legii, statul având opţiunea de a păstra pachetul majoritar de acţiuni sau acţiunea nominativă de control. Aprobarea privatizării se dispune prin act normativ.”

Marcel Boloş a subliniat că proiectul privind reorganizarea CNADNR este necesar pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere din România.

„Avizatorii şi-au spus fiecare observaţiile, pe care le-am luat în calcul în limita a cât a fost posibil. Decizia finală aparţine Guvernului”, a conchis oficialul de la Transporturi.