Spătaru: România, dar şi Europa, au pierdut bătălia cu China pe anumite segmente

„Spuneaţi foarte bine de acea provocare, China. Cum reuşim să avem o abordare echilibrată în relaţia cu China, ştiind foarte bine că noi, România, dar şi Europa am pierdut bătălia pe anumite segmente? Şi vă dau un singur exemplu: producţia de baterii. Toată cercetarea în producţia de baterii s-a făcut în China. Încercăm să recuperăm acest decalaj. De aceea trebuie creat acel mecanism de evaluare, acel mecanism de screening, dar în care avem ca interes general obiectivele de care trebuie să ne asigurăm şi, dacă la un moment dat, acel transfer de tehnologie sau cooperare cu o companie chinezească care ne va duce în situaţia de a putea localiza o anumită activitate e necesar, aşa cum se întâmplă în foarte multe ţări, trebuie să o facem. Singura etichetă că este o companie chinezească nu este suficientă, dar pentru asta avem nevoie de mecanisme de o colaborare între Consiliul Concurenţei şi Ministerul Economiei, de evaluare, de screening corespunzător, împreună cu partenerii strategici, pentru a putea să luăm deciziile corecte. Aşa văd colaborarea cu Consiliul Concurenţei”, a declarat Spătaru, la conferinţa „Concurenţa în actualul context economic – asigurarea funcţionării pieţelor”, organizată de autoritatea de concurenţă.

Şeful de la Economie a atras atenţia asupra faptului că provocările economice viitoare vor fi mult mai mari.

„Vorbim de provocările economice. Ele au venit odată cu aceste crize. Au venit în prima fază cu pandemia, criza energetică şi ne uităm la competitivitatea economiei româneşti şi economiei europene, pentru că aş vrea să merg într-un cadru mult mai larg, ţinând cont de provocările pe care le avem acum. Vă pot spune un singur lucru: provocările viitoare care sunt deja creionate în directivele viitoare, în obiectivele şi ţintele pe care le avem până în 2040, până în 2050 sunt mult mai mari decât ceea ce vedem acum. Şi aş vrea să vă dau câteva exemple venite de la companii multinaţionale, care au un impact major asupra lanţurilor de producţie din România: decarbonarea, net-zero, implementarea acestei strategii net-zero pe întregul lanţ de producţie din sectorul automotive până în 2030. Asta înseamnă energie regenerabilă, hidrogen, retehnologizare, oţel verde, aluminiu produs prin alte tehnologii, pentru că altfel nu vei mai putea deveni furnizorul acelor mari concerne. Asta este provocarea pe care economia românească o are”, a susţinut el.

Ministrul a făcut referire şi la măsurile de sprijin acordate de Guvern în aceste perioade de criză, subliniind că fără acestea, dar ţintite unde trebuie, România nu se va putea retehnologiza.

„Fără aceste măsuri de sprijin, dar ţintite acolo unde trebuie, pentru a putea crea această plusvaloare, nu vom reuşi să facem această retehnologizare. Gândiţi-vă că aceste mari companii pe care noi ne sprijinim, care sunt mari angajatori în piaţă, au ajuns la limita de solvabilitate, pentru că preţul energiei şi gazului în 2022 a reprezentat aproximativ 30% din totalul costurilor, când în 2018 reprezenta până în 10%. 20% din bugetul unei companii, care în mod normal ar fi trebuit să se ducă spre investiţii, în momentul în care se duc la sursele de finanţare pe acei indicatori, cei care sunteţi din domeniul bancar, ştiţi foarte bine că veţi spune ‘Nu’, pentru că nu avem certitudinea că lucrul ăsta se va întâmpla. Şi atunci care-i soluţia?”, a arătat oficialul de la Economie.

Potrivit acestuia, soluţia este ca România să se îndrepte spre sectoarele economice unde poate fi competitivă, o abordare sectorială, scheme aplicate direct şi nu generice şi susţinerea acestor proiecte într-un timp foarte scurt.

„Germania a pus la dispoziţie 200 de miliarde de euro pentru susţinerea industriei sale. Statele Unite a venit cu planul de reducere a inflaţiei – 387 de miliarde de euro. Pentru o ţară ca România, cifrele acestea devin ameţitoare, nu le poţi susţine corespunzător şi, atunci, propunerea pe care eu am avut-o, propunerea pe care Ministerul Economiei o are este să ne ducem pe sectoarele economice unde putem fi competitivi, abordare sectorială, scheme aplicate direct şi nu generice şi susţinerea acestor proiecte într-un timp foarte scurt: Hydrogen Valley, deja un consorţiu care vrea să aplice pe finanţare europeană, cele două proiecte de producţie de oţel verde de la Târgovişte şi de la Galaţi, toate măsurile pe care industria automotive le ia pentru a putea să se retehnologizeze, dar au nevoie de un stat partener, au nevoie de un minister puternic, care să susţină un astfel de proiect. În acest context, legătura cu Consiliul Concurenţei devine din ce în ce mai din ce mai strânsă, pentru că împreună putem să creăm acele proiecte, acele programe notificate corespunzător, implementate corespunzător pentru a crea un cadru concurenţial, dar pentru a ne asigura că obiectivele noastre pe termen lung se vor realiza”, a continuat Florin Spătaru.

El a subliniat că instituţia pe care o conduce a avut sprijinul în câteva proiecte pe care le-a demarat şi demarează în continuare, dar acest mecanism de reindustrializare, de reeficientizare sau tehnologizare va continua cu o intensitate mult mai mare, pentru că avem în faţă un orizont de doar 5 ani.

„În 5 ani, industria României trebuie să fie pregătită pentru provocările 2030 – 2040, iar pentru asta cred că avem o responsabilitate majoră, pentru că în spatele acestor decizii, în spatele acestor politici pe care le creăm noi, ministerele publice, Consiliul Concurenţei, stă viaţa a milioane de oameni din România, locurile lor de muncă, viitorul copiilor şi un cadru care va aduce investiţii atât din străinătate, cât şi din România”, a adăugat ministrul Florin Spătaru.