Analiștii care au prezis pandemia Coronavirus: Foametea ia proporții, noi conflicte mondiale în 5-10 ani. La ce riscuri este expusă România?

Autorii Global Risk Report, publicație susținută și de cel mai mare broker de asigurare din lume, Marsh McLennan, lider și în România cu subsidiara locală, vin cu o abordare liberală , în sensul ideilor promovate de Partidul Democrat în Statele Unite ale Americii. Ei reiau tezele care apar în majoritatea rapoartelor de risc emise în ultimii ani de companiile multinaționale din domeniul financiar-bancar și nu numai. În opinia autorilor, amenințările climatice rămân principala îngrijorare, chiar și după izbucnirea pandemiei de Coronavirus.

Al doilea risc major identificat este creșterea disparităților în economie și în societate. Borge Brende, președintele World Economic Forum, a subliniat că sărăcia extremă a reînceput să crească pentru prima dată în ultimele două decenii, fapt care expune un număr din ce în ce mai mare de oameni riscului de foamete.

” Pandemia COVID 19 crește disparitățile și fragmentarea socială. În următorii 3-5 ani constituie o amenințare pentru economie, iar în următorii 5-10 ani va duce la slăbirea stabilității geopolitice”, afirmă Raportul.

În al treilea rând, arată sursa citată, ne expunem riscurilor venite din digitalizarea accelerată, cum ar fi frauda informatică sau căderile sistemelor informatice. Paradoxal, consideră specialiștii amintiți, accelerarea procesului de digitalizare este una dintre căile ce trebuie urmate pentru a ieși din criză, însă riscurile care vin din acest proces sunt din ce în ce mai amenințătoare.

În acest context, Cristian Fugaciu, CEO al Marsh România spune că firmele și chiar statele ar trebui să reevalueze riscurile la care se expun și să ia mai serios în calcul acele riscuri devastatoare, cu probabilitate mică de apariție, cum este și cazul actualei pandemii.

” Organizațiile trebuie să reevalueze impactul riscurilor ignorate, al acelor riscuri cu probabilitate redusă de a avea loc dar cu impact devastator asupra activității, mai ales atunci când se suprapun cu riscuri clasice. Evenimente cu impact ridicat, precum pandemia COVID-19, se pot suprapune cu evenimente meteo extreme sau cu amenințări cibernetice, crescând semnificativ impactul în business. Cu ajutorul specialiștilor în risk managment, companiile trebuie să identifice și să ia în considerare toate scenariile de risc cu consecințe severe pentru activitatea lor pentru a concepe răspunsuri adecvate. „, a declarat Fugaciu, într-un comunicat. 

Revenirea este imposibilă fără mai mulți bani de la Stat, consideră analiștii și corporațiile

În ceea ce privește soluțiile privind ieșirea din criză , Raportul apreciază că investițiile în tehnologii ale viitorului reprezintă o soluție, dar nu și o măsură suficientă. Stimulii veniți dinspre State, prin diferite programe guvernamentale, sunt indispensabili, potrivit celor prezenți la conferința de lansare a Global Risk Report. Întrebați de ECONOMICA.NET dacă nu există cumva riscul ca stimulii guvernamentali să dea peste cap economia, să creeze o dependență a mediului privat, mai ales în țările cu piețe fragile, cum este și România, analiștii au apreciat că, dimpotrivă, statele trebuie să aducă mai mulți bani. Ei au amintit că până acum s-au cheltuit circa 12 trilioane de dolari în astfel de programe și mai sunt pregătiți încă 12 trilioane cu același scop. Este vorba despre investiții directe ale statului în economie  sau despre investiții indirecte cum ar programe de garantare a creditelor ori scutiri temporare de taxe și impozite, măsuri aplicate și în România. Unul dinte participanți a tras chiar o concluzie destul de surprinzătoare. ” Nu există alternativă la stimulii oferiți de guverne”, a spus acesta.

Allianz: Impredictibilitatea legislativă, marele risc din România, în afara pandemiei și a efectelor directe ale acesteia

Pe de altă parte, grupul german Allianz, prezent și în România prin Allianz Țiriac Asigurări și Allianz Țiriac Pensii, a realizat o analiză mai nuanțată  a situației actuale, într-un document denumit Allianz Risk Barometer 2021.

Analiza  se întâlnește cu cea a WEF doar în ceea ce privește riscurile cibernetice, în condițiile în care nemții vorbesc despre un trio de riscuri format din pandemia în sine, oprirea activității adică un efect al pandemiei și riscurile cibernetice. Aceasta la nivel global, pentru că în cazul României cei de la Allianz văd lucrurile diferit, așa cum era și firesc având în vedere decalajul substanțial de digitalizare dintre țara noastră și țările mai dezvoltate ale Europei. 

Concret, Allianz face referiri directe și asupra României, arătând că instabilitatea legislativă înlocuiește riscul cibernetic în trio-ul format alături de problemele venite din pandemie.

O altă mare diferență față de raportul amintit mai sus este că Allianz vede riscurile climatice abia pe locul 9 în topul amenințărilor, în scădere cu două poziții față de Barometrul precedent.

„Allianz Risk Barometer 2021 este dominat în mod clar de trio-ul de riscuri COVID-19. Întreruperea activității, pandemia și amenințările cibernetice sunt puternic interconectate, demonstrând vulnerabilitățile tot mai mari ale unei lumi extrem de globalizate și conectate. Pandemia de coronavirus este o reamintire că managementul riscurilor și managementul continuității trebuie să evolueze în continuare, pentru a ajuta companiile să se pregătească și să supraviețuiască evenimentelor extreme. În timp ce pandemia continuă să aibă un control ferm asupra țărilor din întreaga lume, este vital să ne pregătim pentru scenarii extreme mai frecvente, cum ar fi o întrerupere la nivel global, un atac cibernetic, dezastre naturale provocate de schimbările climatice sau chiar o altă epidemie„, spune Joachim Müller, CEO al AGCS.

Iată, mai jos, principalele concluzii ale Allianz Risk Barometer 2021:

• Întreruperea activității, pandemia și atacurile cibernetice sunt principalele 3 riscuri pentru companiile din întreaga lume în 2021, conform ediției cu numărul 10 a studiului Allianz Risk Barometer.
• În regiunea Europei Centrale și de Est, schimbările legislative și de reglementare intră în top 3 riscuri.
• În România, cele mai importante 3 riscuri la adresa companiilor sunt pandemia, întreruperea activității și impredictibilitatea legislativă. 
• Pandemia este percepută drept principala cauză pentru întreruperea activității în 2021, urmată de incidentele cibernetice. Riscul pandemic se situează pe locul 2 în topul riscurilor globale. La ediția din 2020 a barometrului, companiile plasau riscul pandemic abia pe locul 17.
• În 2021 se accentuează riscurile generate de deteriorarea condițiilor de piață și macroeconomice, dar și riscurile politice. Amenințările climatice se situează pe locul 9, în coborâre cu 2 poziții, dar revin ca prioritare pe agenda publică în 2021.