Spectrul insolvenței/falimentului printre furnizorii de energie și gaze începe să se apropie și de noi. Cum s-ar putea ajunge aici și ce avertismente se emit
“Engie Romania atrage, încă o dată, atenția factorilor de decizie cu responsabilități în sectorul energetic că piața traversează o criză fără precedent, atât la nivel european cât și local. În situația în care măsurile care se vor adopta în vederea atenuării efectelor asupra consumatorilor finali nu vor fi implementate pe principii echitabile și corecte din punct de vedere economic, acestea vor avea repercusiuni majore și iminente asupra companiilor de furnizare și, implicit, asupra clienților pe care acestea îi deservesc, nu numai din perspectiva prețurilor, ci și a siguranței de aprovizionare în prag de iarnă.
În acest context extrem de dificil, este imperios necesar ca toate părțile implicate – autorități, companii – să identifice împreună soluții viabile, echitabile și responsabile pentru a depăși criza și a evita colapsul companiilor de furnizare având ca efect imposibilitatea de a asigura alimentarea cu gaze naturale a clienților, așa cum începe să se întâmple în alte țări.”
Declarația aparține oficialilor Engie România, cel mai important funizor de gaze pentru populație și ne-a fost oferită ca reacție după ce ANRE a amendat cu o sumă consistentă Engie și alți trei furnizori (2,7 milioane de lei) pentru că ar fi majorat nejustificat prețuri, despre care ANRE a apreciat că nu ar fi trebuit crescute, pentru că erau fixe și cărora le-a impus să revină la prețurile anterioare, mai mici.
În detaliu, despe acest lucru, aici:
Bombă! Posibilă ieftinire cu forța a gazelor pentru sute de mii de clienți casnici. Poziția E.On și Engie
Dincolo de această situație – care va fi tranșată în instanță – ajunge să se vorbească tot mai des despre riscul de insovență/faliment ale firmelor de furnizare, în contextul unei crize energetice caracterizate de creșteri de prețuri fără precedent în istoria recentă.
Furnizorii sunt, în aceste zile, cele mai înjurate companii din tot sectorul energetic, nu numai la noi – ei sunt de fapt cei care trimit clienților finali facturile mărite. Ei cumpără energia sau gazele din piață, acolo unde prețurile au crescut de două-trei ori în ultimul an, pentru a-și alimenta clienții. În final transferă cum pot costurile clienților – marjele de furnizare sunt prea mici ca să acopere creșterile de prețuri de la acest nivel din piață, mai puțin în situația în care nu pot face asta pentru că au un preț fix de furnizare, caz în care intră în pierdere. Sunt voci în piață care îi acuză că n-au vrut să cumpere energia ieftină atunci când li s-a oferit, în trecut, și acum cumpără scump, de pe piețele spot, dovedind un comportament speculativ, care i-a avantajat în trecut când prețurile scădeau, dar îi afectează acum, când au crescut și doar acum încep să se plângă.
Cel mai vocal a fost directorul Hidroelectrica, care a reacționat după ce furnizorii au spus că producătorii de energie electrică nu scot suficientă energie pe piață la vânzare pentru ca ei să o poată cumpăra pentru clienți, vedeți textul aici:
Badea, Hidroelectrica: Furnizorii de energie ai populației fac speculații pe bursă și refuză să cumpere electricitate mai ieftină, pe termen lung
Indiferent de comportamentul corect sau nu al fiecărui furnizor – sunt cazuri și cazuri, cert este că bântuie spectrul insolvenței/falimentului. În Marea Britanie de exemplu, doar în ultima lună nouă furnizori au încetat activitatea, au intrat în insolvență, iar consumatorii au fost preluați de alții în regim de ultimă instanță. Ieri, în Cehia, unul dintre cei mai mari furnizori de electricitate de și gaz, cu 900.000 de clienți, a anunțat că nu mai poate continua, sub povara prețurilor triple cu care trebuie să cumpere din piață, iar clienții au fost transferați furnizorilor de ultimă instanță. În România, unde recent a intrat în insolvență unul dintre cei mai mari furnizori, din fericire fără prea mari efecte la nivelul pieței (Getica), a început să se vorbească și despre asta. „Noi din păcate vedem deja la Autoritate că sunt din ce în ce mai mulţi furnizori care ne semnalează aceste dificultăţi financiare, unii chiar renunţă la licenţa de furnizare, deci ies din piaţă, pentru că nu mai sunt capabili să susţină”, a spus recent Zoltan Nagy Bege, vicepreședintele ANRE.
Riscuri suplimentare pentru furnizori
Pe lângă situația de mai sus – furnizorul trebuie să cumpere mult mai scump și nu poate transfera tot costul suplimentar clientului – furnizorii ar putea să fie puși sub alte presiuni.
Prima este intenția de a se amâna, din nou, datele de plată a facturilor, ceea ce înseamnă că furnizorul rămâne pentru un timp fără bani – el cumpără marfa din piață, clientul o consumă, dar o plătește mult mai târziu.
A doua – interzicerea debranșărilor chiar și pentru neplată – a mai fost în România, în perioada stării de urgență, s-au acumulat datorii mari, inclusiv de cei care puteau să plătească și nu au vrut – are același efect. Furnizorul cumpără energia, clientul o consumă dar nu o plătește.
A treia: mecanismul de compensare impus de stat pe perioada iernii, dacă nu este respectat. “Mă tem că în această perioadă de cinci luni anumiţi furnizori de gaze naturale şi de energie electrică, dacă nu vor primi la timp, lună de lună, acele compensaţii care urmează să vină direct de la Guvern, adică dacă plăţile nu vor fi făcute la timp, riscul este ca pe fondul unor preţuri în continuare foarte mari pe pieţele angro de energie electrică şi gaze naturale, aceşti furnizori să nu mai fie capabili să-şi continue activitatea. Orice întârziere la plată din partea Guvernului îi pune în riscul de a da faliment”, spune același Nagy Bege.
La fel, de fapt, ca mai sus: furnizorul acordă direct reducerea în factură (21 de bani/kWh la electricitate și 25% din factură la gaz) din fondurile proprii și dacă nu primește banii luna următoare, așa cum a promis Guvernul, rămâne fără bani și nu mai are cu ce cumpăra gazele și energia din piață (de exemplu) – în final renunță la clienții cărora nu mai are ce le furniza. Același risc există și la plafonarea prețului de furnizare, dacă Guvernul îi va obliga să vândă la un preț fix, sub costuri, și ne le va plăti la timp diferența.
Ce urmează pentru clienți
Desigur, dincolo de acuzele care li se aduc, se va putea spune că furnizorii, mai ales unii dintre ei, au avut anii trecut profituri mari de pe urma clienților din România. La fel, nu trebuie uitat că OUG 114/2018, care a reglementat toate prețurile pentru casnici, a fost mai ales în avantajul lor, pentru că le-a permis să recupereze, prin prețul impus de stat, costurile nerecunoscute cu achizițiile din trecut. Apoi se aud tot mai des replici de genul “sunt doar niște intermediari care scumpesc curentul sau gazul”, “firme cu doi angajați și două laptopuri”, inclusiv din partea consumatorilor. Și mai ales din partea celor cărora le-a crescut prețul, și care chiar le urează falimentul.
Însă iată de ce un faliment al propriului furnizor nu îl ajută în primul rând pe client.
În cazul în care un furnizor, de energie electrică de exemplu, nu mai poate continua, el anunță clienții și ANRE despre asta. Automat, clienții sunt preluați de furnizorul de ultimă instanță (FUI), la prețul de FUI. Care este însă imens. Acum, FUI este Electrica Furnizare, cu un preț de 1.125 lei MWh, atenție, doar energia, fără tarife de rețea și taxe. Deci 1,12 lei/kWh, sau undeva spre 1,5 lei/kWh preț final, preț care va fi plătit de consumatorul care ajunge la FUI, mai mare decât orice preț plătit acum unui furnizor cu prezență semnificativă. Iar acesta este doar prețul de acum, pentru că dacă FUI se va trezi cu un număr foarte mare de clienți cărora trebuie să le asigure consumul, va fi obligat să cumpere din piață energia pentru ei, la aceste prețuri mari, deci și prețul la client va mai crește apoi. Desigur, clientul poate oricând să aleagă un alt furnizor și să plece de la FUI, dar va alege dintr-o piață cu un număr din ce în ce mai mic de furnizori, deci și mai puțin concurențială, cu efecte negative evidente.
Situația este aproape identică și la gaze naturale.