Conform documentului, libertatea pe internet s-a restrâns în 36 din cele 65 de ţări analizate. ‘Unele ţări adoptă legi care legitimează represiunea deja existentă şi efectiv consideră disidenţa online drept infracţiune’, se subliniază în raport.
‘Tot mai mulţi oameni sunt arestaţi din cauza activităţii lor pe internet şi se fac tot mai multe presiuni asupra mass-media online pentru a-şi cenzura singure conţinutul sau sunt ameninţate cu acţiuni în justiţie, iar companiile private trebuie să facă faţă solicitărilor guvernelor de a le furniza date sau de a le şterge’, se mai atrage atenţia în text.
Ţara care respectă cel mai puţin libertatea pe internet este, potrivit Freedom House, Iranul, urmată de Siria, China, Cuba, Etiopia şi Uzbekistan. Dintre ţările analizate, 19 sunt considerate ca respectând pe deplin libertatea pe internet, cel mai bun scor obţinându-l Islanda şi Estonia, 31 o respectă parţial, iar 19 nu o respectă, scrie Agerpres. România nu este cuprinsă în analiză.
Totuşi, în majoritatea statelor se observă o diminuare a libertăţii pe internet, sesizează organizaţia, menţionând că 41 de ţări au adoptat ori au propus legi ce limitează libertatea de exprimare în mediul online sau transformă în delicte unele activităţi pe internet, constatându-se de asemenea o intensificare a supravegherii internetului de către autorităţi. În 38 din cele 65 de state, mai ales în cele din Orientul Mijlociu şi Africa, au existat persoane arestate ca urmare a poziţiilor politice exprimate pe internet.
În plus, ‘presiunile asupra site-urilor de actualitate politică, principalele surse de informare liberă în multe ţări, au crescut semnificativ’, avertizează Freedom House, amintind că zeci de ziarişti au fost agresaţi în timp ce-şi desfăşurau activitatea pe frontul din Siria sau în timpul manifestaţiilor antiguvernamentale din Egipt, Turcia şi Ucraina, în timp ce ‘alte ţări au înăsprit regulile de acordare a licenţelor pentru platformele pe internet’.
Cea mai puternică diminuare a libertăţii pe internet a fost constatată în Turcia şi în Rusia. În cazul Turciei, raportul evocă cenzura în creştere, mai ales pe reţelele de socializare, iar în cel al Rusiei – numeroasele legi noi prin care se încearcă blocarea conţinuturilor online şi identificarea activităţilor de disidenţă politică