Spitalele din România pot interna la terapie intensivă cel mult 5.000 de oameni în cazul unei calamităţi

Spitalele publice şi private din România aveau în total 4.966 de paturi la secţiile de anestezie şi terapie intensivă (ATI), la sfârşitul anului trecut, arată cercetarea INS asupra întregului sistem sanitar – Activitatea unităţilor sanitare în anul 2014, remisă ECONOMICA.NET.

Secţiile de ATI aveau la sfârşitul anului trecut 3,8% din numărul total de paturi din spitalele din România – publice şi private, arată cercetarea citată.

În 2015 avem 100 de spitale şi institute publice, aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii sau a administraţiei locale, care au secţii de ATI pentru adulţi şi copii, stabileşte Ordinul nr. 447 din 2015 privind aprobarea modului de administrare, finanţare şi implementare a acţiunilor prioritare pentru monitorizarea, tratamentul şi îngrijirea pacienţilor critici din secţiile ATI adulţi/copii şi terapie intensivă nou-născuţi.

Punctual, secţiile de ATI din spitalele publice au în total 4.611 paturi, adică 3,7% din numărul total de paturi din spitalele publice din toată ţara.

În spitalele private din România existau 355 de paturi în secţiile ATI, la sfârşitul anului trecut, arată cercetarea Activitatea unităţilor sanitare în anul 2014, transmisă de INS publicaţiei noastre.

În total, în România funcţionau 527 spitale la sfârşitul anului 2014, cu 28 în plus faţă de numărul înregistrat în 2013. Dintre acestea, 366 sunt spitale publice şi 161 – spitale private, potrivit cercetării INS.

La 1 ianuarie 2015, România avea 130.963 de paturi în spitalele din ţară, dintre care 124.999 de paturi doar în spitalele publice.

Terapia intensivă cuprinde diagnosticul, prevenirea şi tratamentul pe termen scurt, mediu sau lung al tuturor insuficienţelor acute ale funcţiilor vitale. Măsurile specifice de tratament se adresează pacienţilor cărora le este ameninţată imediat viaţa, dar al căror prognostic este potenţial favorabil. Anestezia şi terapia intensivă (ATI) asigură suportul indispensabil pacientului critic pentru evaluarea şi tratamentul disfuncţiilor/leziunilor acute de organ care ameninţă viaţa, precum şi condiţiile necesare pentru desfăşurarea actului chirurgical, a îngrijirii perioperatorii şi a altor proceduri diagnostice/terapeutice.

Vă amintim că numărul total de paturi aprobat la nivel naţional de Ministerul Sănătăţii scade de la an la an, în acord cu angajamentele asumate de România faţă de organismele internaţionale privind reducerea ponderii serviciilor de asistenţă medicală spitalicească în numărul total de servicii acordate în sistemul sanitar şi, în contrapondere, dezvoltarea segmentelor de asistenţă medicală primară şi ambulatorie de specialitate.

Ministerul Sănătăţii şi-a asumat în planul naţional de paturi pentru perioada 2014 – 2016 scăderea cu câte 1.000 de paturi în 2015, dar şi în 2016, ca să ajungem la un număr total de paturi de 119.950 în 2015 şi la 118.950 de paturi în 2016.
România s-a angajat prin acordurile cu organismele europene şi internaţionale (FMI, Comisia Europeană, Banca Mondială) să revizuiască structura spitalelor şi să continue restructurarea acestora, prin scăderea numărului de pacienţi trataţi în spitalizare continuă, precum şi creşterea numărului de pacienţi trataţi în ambulatoriul de specialitate şi în internare de zi, cu cheltuieli mai mici din fonduri publice.
Datele Ministerului Sănătăţii arată că 30-40% dintre cazurile de internare continuă din ultimii ani puteau fi rezolvate la fel de eficient din punct de vedere terapeutic în ambulatoriul de specialitate sau prin spitalizare de zi, cu cheltuieli mai mici decât cele suportate de spitale.