Sporurile pentru păstrarea confidenţialităţii şi suprasolicitare neuropsihică, acordate magistraţilor din CCR, ar fi redundante, susţine Blocul Naţional Sindical. Sunt justificate aceste sporuri, întreabă BNS

Articolul 5 din Legea 153 din 2017, cu modificările ulterioare, spune astfel:

În sectorul bugetar, raportul dintre cel mai mic salariu de bază și cel mai mare salariu de bază, soldă de funcție/salariu de funcție, indemnizație de încadrare, indemnizație lunară este de 1 la 12.

Declarativ, cel mai mare salariu de bază la stat ar trebui să fie cel al președintelui României.

Blocul Naţional Sindical a elaborat un raport în care verifică dacă această regulă instituită în legea salarizării unitare se respectă. Raportul analizat de Economica.net se numeşte „Salarizarea în sectorul public din România. Reforme pe fondul marilor așteptări”.

În România nu este respectată regula de la articolul 5 din legea salarizării unitare, conform căreia nivelul salariului, indemnizaţiei brute maxime lunare la stat e de cel mult 12 ori salariul minim brut garantat în plată, spun autorii raportului. Argumentul oferit de aceştia e indemnizaţia preşedintelui CCR din luna septembrie 2024.

Iată nuanţat ce prevede raportul:

„Indemnizația brută a președintelui CCR este de 47.074 de lei, respectiv:

• de 12,72 ori mai mare decât salariul minim brut garantat în plată,
• de 12,06 ori mai mare decât nivelul maxim al celui mai mare salariu de bază minim din CCR, respectiv pentru funcția de curier (salariu de bază stabilit la nivel maxim 3.903 lei);

Sporurile preşedintelui CCR totalizează 35% din indemnizația de bază și se adaugă la indemnizația maximă de bază, după cum urmează:

• 11.769 lei (25% din indemnizația de bază) – spor pentru risc și suprasolicitare neuro-psihică;
• 2.354 lei (5% din indemnizația de bază) – spor pentru păstrarea confidențialității;
• 1.500 lei (15% din indemnizația de bază, dar limitat prin lege la 1.500 de lei) – spor pentru condiții vătămătoare de muncă;
• 950 de lei – indemnizaţia lunară pentru titlul științific de doctor;
  Total sporuri: 16.573 lei”.

În total, președintele CCR este retribuit, cumulând indemnizația și sporurile, cu venitul brut lunar de 63.647 lei, respectiv de 17,2 ori salariul minim brut garantat în plată, din care sporurile lunare reprezintă aproape de 4,5 ori mai mult decât salariul minim brut garantat în plată. Într-un an, președintele CCR încasează în plus față de salariul de bază alte 54 de salarii minime brute pe economie ca sporuri, arată raportul Blocului Naţional Sindical, consultat de Economica.net.

În interiorul Curții Constituționale, instituția care se pronunță asupra constituționalității legilor, raportul dintre cel mai mic şi cel mai mare salariu de 1/12 nu este respectat, iar raportul de 30% în privința sporurilor ar putea fi respectat în ceea ce privește procentul raportat la întregul buget la curții, dar nu este respectat în ceea ce privește referința la salariul de bază, susţine Blocul Naţional Sindical.

Explicăm:

• În prezent există o limitare a sporurilor la un procent de 30% care are în vedere fondul de salarii de bază, integral, al ordonatorului de credite (buget instituțional, minister de resort, autoritate locală) şi nu un procent aplicat la salariul de bază al angajatului, ceea ce contribuie la inechitate: pentru muncă egală, un angajat poate avea spor de 0%, în vreme ce alt salariat poate avea spor de 100%, susţine Blocul Naţional Sindical.

Alt argument oferit de Blocul Naţional Sindical

Indemnizația de bază brută a unui judecător la CCR în valoare de 45.260 lei în septembrie este de 12,23 de ori mai mare decât salariul minim brut pe economie la data analizei acesta fiind de 3.700 de lei);
Sporurile unui judecător constituțional cumulate ajung la 16.028 de lei, respectiv la 35,4% din indemnizația de bază.

Precizare

Raportul BNS nu își propune deloc să analizeze legalitatea, derogările și excepțiile în ansamblu aduse Legii-cadru 153 din 2017, ci doar dacă, la 7 ani de la aplicare, în interiorul personalului plătit din fonduri publice este respectat raportul de 1/12 (în privinţa celui mai şi cel mai mare salariu la stat n. red) și în cel fel se raportează procentul de 30% ca sporuri – așa cum era gândit inițial (la indemnizația/salariul de bază) sau la fondul total de salarii al instituției bugetare. Raportul nu are capacitatea să analizeze în integralitate cum se respectă raportul de 1 la 12 sau celelalte rapoarte stipulate de lege (spre exemplu, în cazul medicilor 1 la 5 sau 1 la 6,4 față de salariul de bază), întrucât, potrivit datelor Inspecției Muncii, în prezent avem 44.899 de angajatori de stat.

Autorii raportului susţin că sporul pentru păstrarea confidențialității, acordat magistraţilor, ar fi redundant în raport de prevederile aflate în vigoare deja

„Facem precizarea că, prin însuși statutul magistraților și al altor prevederi care reglementează profesia, din fișa postului de magistrat, fie el judecător sau procuror, face parte păstrarea confidențialității, în caz contrar, magistrații riscând avertismente, sancțiuni salariale și chiar excluderea din profesie. Spre exemplu, prevederile Legii 303/2022, privind statutul judecătorilor și procurorilor, Capitolul II – Răspunderea disciplinară, art. 270 – 274. Înainte de a fi judecători constituționali, persoanele numite politic în aceste poziții, sunt magistrați (condiție sine-qua-non), or, este legitim un astfel de spor, în condițiile în care însuși statutul profesiei de magistrat include păstrarea confidențialității?”, scriu autorii raportului „Salarizarea în sectorul public din România. Reforme pe fondul marilor așteptări”, consultat de Economica.net.

Alt spor considerat redundant de BNS – cel pentru condiţii vătămătoare de lucru.

Sporul pentru condiții vătămătoare de muncă e de maximum 15% din salariul, indemnizația de bază, dar nu mai mult de 1.500 de lei. Analizând cele 26 de tipuri de posturi din organigrama Curții Constituționale (de la curier, şofer I, referent), constatăm că acest spor este acordat tuturor angajaţilor din cadrul CCR, spun autorii raportului.

Or, în ce fel este vătămător să lucrezi la Curtea Constituțională? Și, dacă este vătămător pentru toți angajații, de ce nu este inclus în salariul de bază (cu obligativitatea în consecință a încadrării în raportul de 1 la 12) și reprezintă spor (suplimentar)”, se întreabă retoric autorii raportului.

Sporul pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică este cel mai consistent spor din cadrul CCR, și este acordat neplafonat, în valoare de 25% din indemnizația brută lunară.

Este justificat acest spor de risc și de suprasolicitare neuro-psihică a fi acordat într-un astfel de cuantum? Sau ar putea fi inclus în indemnizația de bază, care să se încadreze în raportul 1/12 și eventual într-o sumă fixă? Ca autori ai acestui studiu, subliniem că acestea sunt direcții viitoare de cercetare care pot fi analizate pentru noua lege-cadru a salarizării, întrucât necesitarea consolidării sporurilor (în salariul de bază) și limitării lor la nivelul de cel mult 20% din indemnizația de bază, în total este susținută faptic atât de noi, cât și de studiul Băncii Mondiale, dar mai ales asumată prin Planul Național Bugetar Structural pe termen mediu 2025-2031″, au conchis autorii raportului.

Economica.net nu face judecăţi de valoare despre salarizarea angajaţilor la stat şi, implicit, nici asupra salarizării judecătorilor Curţii Constituţionale.