Spurny, BCR: Aleşii să spună că trebuia să citeşti contractul semnat cu banca şi să-l respecţi
Tomas Spurny spune că se discută în „termeni nepreietenoşi despre sectorul bancar – şi îndreptăţit, acesta dă rateuri în multe privinţe”, însă cere o dezbatere publică „onestă” în care să se arate că şi societatea poate să contribuie la funcţionarea băncilor, începând cu oficialii care să spună public că un contract semnat trebuie respectat.
„Ce lipseşte în dezbaterea publică este o discuţie onestă despre ce poate face societatea şi oficialii aleşi să stimuleze băncile. Pentru că ni se spune: faceţi mai mult, faceţi mai mult! Este imposibil! Este imposibil fără ca oficialii aleşi să spună: uite, ai luat un împrumut de la bancă, trebuie să citeşti acel contract şi trebuie să respecţi acel contract şi trebuie să plăteşti banii înapoi”, a declarat cehul din fruntea BCR, într-o conferinţă organizată la BNR cu ocazia împlinirii a 15 ani de la înfiinţarea Ziarului Financiar.
Spurny este director peste banca locală care a acumulat una dintre cele mai mari rate a creditelor neperformante, de aproximativ 30%.
Cea mai mare parte a acestor credite neplătite de la BCR vine din rândul companiilor, însă dezbatarea din ultima vreme s-a axat pe contractele populaţiei şi despre existenţa clauzelor abuzive în acestea, inclusiv la BCR.
În privinţa clauzelor contractuale, există o lege încă din 2000 care defineşte care sunt cele legale şi care sunt cele ilegale care pot fi impuse de comercianţi, cu mult înainte ca activitatea de creditare a populaţiei să ia anvergură în România. Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori impune încă de la redactare, din timpul mandatului de premier a lui Mugur Isărescu, ca prevederile contractuale să fie transpartente şi să nu impună costuri arbitrare şi necuatificabile consumatorilor.
Discuţia despre clauzele abuzive s-a aprins după ce România, sub presiunea unei directive europene, a trebuit să opereze câteva modificări la legea 193/2000 care să întărească protecţia consumatorilor.
Bunăoară, în contextul în care intrarea în vigoare a modificărilor se tot amâna, guvernatorul Mugur Isărescu, oficial care nu este ales direct de către popor, declara că „clauzele abuzive sau neabuzive sunt din contracte pe care le-au semnat oamenii care au luat credite. Într-un stat de drept, când semnezi ceva îţi asumi”.
Unii clienţi ai BCR, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul altor bănci, s-au îndreptat în instanţă împotriva băncii susţinând că modul în care sunt definite dobânda şi unele comisioane ar fi contrar legii. Unii dintre ei, nu puţini, au şi câştigat.
Astfel, unele instanţe au decis că nu tot ce scrie într-un contract de împrumut este şi legal, deci se şi cuvine a fi plătit de către consumator.
Dacă până acum aceste acţiuni de denunţare a clauzelor abuzive aveau efecte doar asupra contractanţilor care le contestau în nume propriu în instanţă, de la 1 octombrie legea prevede că deciziile instanţelor vor avea efecte asupra tuturor consumatorilor afectaţi de clauzele respective.
Şi acest lucru poate avea efecte importante la nivelul venniturilor băncilor, din moment ce cele mai dure sentinţe au mers până la eliminarea clauzei de dobândă, în cazul BCR.
Chiar şi în aceste condiţii legale vitrege, şeful BCR spune că băncile au capital foarte ridicat, după ce BNR a făcut o „treabă superbă” ca reglementator şi ar putea să susţină economia.
„Am dublat capitalul în sectorul bancar. Suntem pregătiţi să sprijinim economia, nu doar BCR, ci şi alte bănci”, a declarat directorul BCR.
La îndemnul redactorului-şef al ZF, Sorin Pâslaru: „give credit to the people!” -, Spurny a răspuns, „only if they pay them back!”.