Stab, Engie: „Furnizarea de gaze ne-a adus pierderi în 2021, primul trimestru din 2022 este foarte rău”. De ce a crescut factura: „Din marje de 5% nu poți absorbi o creștere de preț de 500%”

“Până acum, întreaga povara financiară este pe umerii furnizorilor. Sunt bucuros să aud că au început plățile, insa schema a fost implementată din noiembrie. Suntem în februarie și ne confruntăm cu probleme mari de flux de numerar. Al doilea aspect, ingrijorător pentru noi, este efectul plafonării. În țările care au implementat plafonarea, furnizorii primesc înapoi diferenta pentru diferența dintre prețul contractual de la client și nivelul plafonat. În Romania este diferit. Primim înapoi diferența față de un preț de referință, o medie a prețurilor de achiziție din portofoliul nostru, nu prețul de achizitie real pe care noi l-am plătit. Și nu este echitabil, pentru că nu reflectă prețul de achiziție ridicat la care am achiziționat gaze naturale pentru clienții care ni s-au alăturat în ultima parte a lui 2021. Astfel, suntem în situația de a înregistra pierderi semnificative. Nu pot da cifre precise, pentru că situația financiară nu a fost aprobata de AGA, dar vă pot spune ca avem pierderi generate de activitatea de furnizare în 2021, iar primul trimestru al lui 2022 este foarte, foarte rau”, a spus Stab.

Oficialul a reiterat că nu furnizorii câștigă din creșterea explozivă prețurilor la gaze din piață, în condițiile în care vorbim despre o situație de criză.

“Oamenii văd că prețurile la energie cresc și cred că furnizorii beneficiază. Creșterea prețurilor nu înseamnă beneficiu pentru furnizori, acest lucru nu este adevarat. Este important să știm că furnizorii sunt ultimii pe lanț și sunt interfata cu clientul. Nu trebuie să împușcăm mesagerul. Clientul primește o factură cu un anumit logo, dar asta nu înseamnă că emitentul facturii este și cauza acestei creșteri.

Marja brută a unui furnizor este de 3-5%. Din această marjă trebuie să suportăm costurile aferente sistemelor IT, de facturare, cu agențiile de relații clienti, cele salariale etc. Cand prețul de achiziție crește de 5-6 ori, adica cu 500%-600%, este imposibil ca dintr-o marjă de 3-5% să absorbi aceste creșteri. Din păcate, nu avem altă alternativă decât să transferăm o parte din costuri către clienți”, a mai spus Stab.

“Facturi greșite? Unde este greșeala”?

“Când aud de facturi greșite, mă întreb unde este greșeala”, spune Stab.

“Facturile sunt, fără îndoiala, mari. Prețurile au crescut, în mod semnificativ. La Engie, am implementat corect schema de plafonare și compensare și, ca urmare, nu am avut facturi grșsite din motive de aplicare a schemei de sprijin. Anual, reemitem circa 0,1%-0,2% din facturi din varii motive: greșeli, lipsă de informație de la clienti. Vorbim despre 0,1%- 0,2% din cele 25 milioane de facturi emise anual.

Acestea sunt cifrele, de aici și sentimentul ca s-a produs un scandal, in mod nedrept, dintr-un subiect care este de interes – creșterea în valoare absolută a facturii – iar toată vina s-a pus pe furnizori. Sunt în România de mulți ani și pot spune că avem tendința sa găsim vinovați, nu soluții. Cred că a venit momentul să căutam soluții”, a spus Stab.

Oficialul Engie s-a alăturat și el decidenților din energie care spun că viitorea schemă de sprijin pentru populație trebuie să fie mai simplă și să se adreseze în primul rând celor care au nevoie. Stab a arătat aici și faptul că statul român nu a identificat toți consumatorii care sunt îndreptățiți să primească ajutoare, adică vulnerabilii. El a făcut chiar o comparație cu Franța.

“O primă soluție este să definim mai bine consumatorul vulnerabil.  Dau un exemplu, din cei 1,9 milioane de clienți din portofoliul Engie Romania pentru gaz natural, dintre care doar 40.000 sunt considerați vulnerabili, conform legii. Adică apromaxtiv 2%. Știti câți clienți din Franta sunt considerați a fi în sărăcie energetică, echivalentul consumatorului vulnerabil? 20%. Nu cred că suntem mai bogați în România, este clar că trebuie să îi protejăm în mod corect pe consumatorii vulnerabili, este o nevoie mai mare decât oricând”, a spus Stab.

“Apoi, în această criză, este important să îi protejăm și pe ceilalți clienți, cel puțin temporar. Acest lucru trebuie făcut de stat în relație directă cu clienții pe care dorește să îi protejeze.

Sunt mai multe instrumente care există, descrise de Comisia Europeana in „toolbox-ul” propus. O parte sunt legate de sprijin direct pentru clienți: vouchere, reduceri de taxe, bonificații acordate clientilor B2B sau B2C, susținerea de reducere a unor taxe (accize, TVA etc). Există instrumente, dar trebuie să ne fie clar ce vrem să facem și, în acelasi timp, este important să ne asigurăm că evaluăm corect costurile acestor măsuri. În prezent, nu știu care va fi costul masurilor actuale”, a spus Eric Stab referindu-se la noile măsuri de protecție care ar trebui adoptate de Guvern după 1 aprilie.