Stanciu: Raportul CE a arătat că ICCJ a făcut progrese în dosarele de corupţie la nivel înalt

„Raportul reflectă, cu obiectivitate, evoluţiile înregistrate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în domeniul mecanismului de cooperare şi verificare de la ultimul raport, dat publicităţii în luna iulie 2012”, a spus judecătoarea Livia Stanciu.

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a precizat că Raportul Comisiei Europene privind progresele înregistrate de România în cadrul MCV a constatat că ICCJ a continuat să ia măsuri concrete pentru unificarea jurisprudenţei şi îmbunătăţirea calităţii acesteia, asigurând transmiterea hotărârilor către instanţele inferioare şi îmbunătăţind accesul on-line.

Livia Stanciu a adăugat că procedura de recurs în interesul legii contribuie deja la înregistrarea de progrese în această direcţie.

În ce priveşte dosarele de corupţie la nivel înalt, Raportul CE a reţinut progresele semnificative în gestionarea acestora şi a constatat că abordarea ICCJ a continuat „să se caracterizeze printr-un grad binevenit de administrare proactivă a cauzelor”, a mai spus Livia Stanciu.

„Nu în ultimul rând, raportul remarcă faptul că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a continuat să facă progrese în ceea ce priveşte stabilirea de standarde şi orientări pentru instanţele inferioare”, a adăugat preşedintele ICCJ.

Livia Stanciu a spus că, ţinând cont de constatările din raport, ICCJ va continua eforturile pentru îndeplinirea obiectivelor care îi revin în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

ICCJ a raportat progrese semnificative în gestionarea dosarelor de corupţie la nivel înalt, iar, în ultimele luni, Ministerului Public, DNA şi ICCJ au continuat să lucreze profesionist şi imparţial, uneori fiind supuse unei presiuni extreme, se arată în raportul CE publicat miercuri.

Raportul MCV dat publicităţii miercuri de Comisia Europeană menţionează că abordarea Înaltei Curţi în ceea ce priveşte dosarele de corupţie la nivel înalt a continuat să se caracterizeze printr-un grad binevenit de administrare proactivă a cauzelor.

„ICCJ a raportat progrese semnificative în gestionarea dosarelor de corupţie la nivel înalt, înregistrându-se o scădere de la 28 la 10 cauze pendinte, precum şi o creştere a numărului de cauze soluţionate în primă instanţă. În dosarele în care inculpaţii au fost condamnaţi s-a adoptat, de asemenea, în continuare, o abordare mai proporţională şi consecventă a pedepselor. Rezultatul este acela că justiţia este percepută ca îndeplinindu-şi mai eficient rolul disuasiv”, se arată în documentul citat.

CE consideră că se impune, de asemenea, ca asigurarea respectării legii să funcţioneze în mod eficient şi echitabil în cadrul întregului sistem şi că ICCJ a continuat să facă progrese în ceea ce priveşte stabilirea de standarde şi orientări pentru instanţele inferioare.

„În ultimele luni, Ministerul Public, Direcţia Generală Anticorupţie şi Înalta Curte au continuat să lucreze în mod profesionist şi imparţial, uneori fiind supuse unei presiuni extreme. Rezilienţa dovedită până în prezent de instituţiile respective întăreşte concluzia că rezultatele pe care acestea le-au obţinut în materie de sancţionare a corupţiei la nivel înalt se numără printre cele mai semnificative semne ale progreselor realizate de România în cadrul MCV. Este esenţial ca acest progres să se menţină sub noua conducere. De asemenea, acesta nu trebuie să fie subminat de alte restricţii privind capacitatea agenţiilor de asigurare a respectării legii de a acţiona în justiţie”, se mai arată în raport.

„Un alt element esenţial al reputaţiei şi răspunderii sistemului judiciar este procedura de numire a magistraţilor. Noile dispoziţii privind promovarea magistraţilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie par să fi introdus o nouă rigoare în cadrul sistemului: pare mai important să se menţină calitatea concurenţei mai degrabă decât să se remedieze lacunele percepute, care se pot dovedi a fi de scurtă durată”, se menţionează în documentul citat.

În raport se mai arată că noul cadru juridic privind Inspecţia Judiciară, adoptat în 2011, a permis acestei instituţii să îşi atingă obiectivele cu mai multă eficacitate, ceea ce a avut ca rezultat adoptarea a 21 de noi măsuri disciplinare în primele sale luni de activitate, adăugându-se că Ministerul Justiţiei a sprijinit noul inspectorat printr-o serie de măsuri practice, inclusiv prin punerea la dispoziţiie a unui nou sediu central. „Mai multe lecţii cu un caracter general învăţate din cazuri individuale ar putea fi incluse în politica comună recomandată de Comisie astfel încât Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi Guvernul să promoveze răspunderea şi integritatea în cadrul procedurilor judiciare şi legislative”, se adaugă în document.