Stânga şi populiştii au câştigat alegerile legislative în Lituania
Potrivit rezultatelor aproape finale anunţate la încheierea celui de-al doilea tur de scrutin de către Comisia Electorală, Partidul Social-Democrat al lui Algirdas Butkevicius se plasează pe prima poziţie cu 38 de locuri în viitorul Parlament, în faţa conservatorilor premierului în exerciţiu Andrius Kubilius (32).
Partidul Muncii al lui Victor Uspasskih şi partidul populist de dreapta Ordine şi Justiţie, viitori aliaţi ai social-democraţilor, au obţinut 30 şi respectiv 11 locuri.
Partidul Ordine şi Justiţie, condus de către fostul preşedinte Rolandas Paksas destituit în 2004 pentru încălcarea Constituţiei, este un partid de opoziţie de dreapta al Guvernului lui Kubilius.
Cele trei formaţiuni vor dispune împreună 79 de mandate din cele 141 ale Parlamentului monocameral lituanian.
„Am decis să formăm majoritatea cu cele trei partide ale noastre. Am decis că postul de premier va reveni social-democraţilor. Am decis să începem să redactăm programul de guvernare”, a declarat Algirdas Butkevicius.
O scurtă reuniune între oficiali ai viitorilor aliaţi a fost organizată imediat după anunţarea unor rezultate ale scrutinului.
„Intenţionăm să semnăm acordul de coaliţie atunci când Comisia Electorală va valida rezultatele”, a anunţat Butkevicius.
Mişcarea liberală, aliata conservatorilor, a obţinut 10 mandate, partidul minorităţii poloneze opt, iar Vocea Curajului, un nou partid antipedofil creat în urma unui scandal de moravuri, şapte.
Conservatorii lui Kubilius, aflaţi la putere de patru ani, au fost sancţionaţi pentru politica de austeritate pe care au aplicat-o, cu toate că a reuşit să scoată această ţară baltică de aproximativ 3 milioane de locuitori dintr-o profundă criză economică.
În timp ce în 2009, economia lituaniană s-a contractat cu 14,8%, măsurile dure ale Guvernului conservator au reuşit să revigoreze creşterea ţării în 2010, iar PIB-ul ar urma să crească cu 2,5% în 2012.
„Rezultatele noastre nu sunt rele. Pot fi evaluate pozitiv, suntem unul dintre partide importante din Parlament”, a declarat duminică seara în faţa presei Kubilius.
Subliniind că Parlamentul va fi „mai degrabă fragmentat”, el a reafirmat refuzul de a se alătura unei coaliţii din care face parte Partidul Muncii.
Săptămâna trecută, Kubilius a exclus orice cooperare cu acest partid, implicat în presupusă cumpărare de voturi în primul tur, în timp ce poliţia a anunţat deschiderea a 18 dosare pentru fraudă electorală.
Preşedinta lituaniană Dalia Grybauskaite va trebui să joace un rol important în distribuirea rolurilor în cadrul următorului Guvern, potrivit lui Aine Ramonaite, un politolog de la Institutul pentru Relaţii Internaţionale şi de Ştiinţe Politice din Vilnius.
Născut în Rusia, deputat european, un om de afaceri care a făcut avere importând gaze naturale ruseşti şi fost ministru al Economiei, liderul Partidului Muncii, Uspaskich, este o personalitate controversată în Lituania. În 2006, aflându-se în centrul unor proceduri judiciare pentru fraude fiscale, el a fugit în Rusia, de unde a revenit un an mai târziu.
Stânga a promis creşterea salariului minim la 1.509 litas (aproximativ 437 de euro), un impozit progresiv asupra venitului şi o revizuire a relaţiilor cu Rusia, subminate în prezent din cauza unor cerinţe de reparaţie pentru cei 50 de ani de ocupaţie sovietică şi o acţiune în justiţie împotriva Gazpromului, care vinde la un preţ foarte scump, potrivit Vilniusului, gazele furnizate Lituaniei.
Cu toate acestea, viitoarea coaliţie guvernamentală va avea o marjă de manevră limitată, ţinând cont de ambiţia Vilniusului de a adopta euro către 2015 şi de a exercita cu bine preşedinţia UE începând din vara lui 2013.
„Dacă ţinem cont de pieţele financiare, de apartenenţa noastră la UE şi de procedura foarte riguroasă a UE priovind reducerea deficitelor, marja de manevră pare limitată. Orice creştere a deficitului bugetar va implica noi împrumuturi mai costisitoare. În consecinţă, cred că nu va exista schimbare radicală”, a declarat pentru AFP Ramunas Vilpisauskas, directorul Institutului pentru Relaţii Internaţionale şi Ştiinţe Politice.
„Câteva promisiuni simbolice pot fi realizate. Dar cred că o mare parte vor rămâne pe hârtie şi se va explica dificultatea de a menţine promisiuni într-un Guvern de coaliţie”, a adăugat el.