Potrivit autorităţilor, situaţia de securitate din regiune rămâne precară, iar Republica Moldova este ţinta unui larg spectru de manifestări ale ‘războiului hibrid’, prin care se încearcă destabilizarea ţării, cum ar fi promovarea în spaţiul informaţional a falsurilor şi manipulărilor, inclusiv cu tentă militară, instigarea la ură, xenofobie şi separatism.
Premierul Dorin Recean a motivat necesitatea prelungirii stării de urgenţă prin agresiunea rusă care continuă în Ucraina şi care, prin consecinţele sale, afectează şi Republica Moldova.
„Din păcate, războiul profund injust şi imoral purtat de Rusia împotriva Ucrainei continuă, cu consecinţe care se resimt inclusiv în ţara noastră”, a spus el.
Recean a menţionat că „prelungirea stării de urgenţă este absolut necesară şi din cauza faptului că ne confruntăm, în continuare, cu elemente ale unui ‘război hibrid’ purtat împotriva ţării noastre – un război menit să ne împiedice să fim o ţară liberă, integrată în Uniunea Europeană”.
„Suntem supuşi constant unor atacuri hibride” al căror scop „este să aducă destabilizare în Republica Moldova”, a afirmat premierul moldovean, evocând în acest sens „recrudescenţa protestelor plătite în luna martie”, organizare de Partidul ŞOR (prorus) al oligarhului fugar Ilan Şor.
Deputatul Blocului Comuniştilor şi Socialiştilor, Grigore Novac, a remarcat, între altele, că „autorităţilor le convine această stare de urgenţă”, afirmând că se aştepta la o „dezbatere mai substanţială” cu privire la necesitatea prelungirii stării de urgenţă.
Parlamentul Republicii Moldova a declarat stare de urgenţă pe întreg teritoriul republicii pe o perioadă de 60 de zile, începând cu 24 februarie 2022. Hotărârea a fost adoptată în urma propunerii făcute de guvern, având drept temei situaţia privind securitatea din regiune şi asigurarea securităţii naţionale. De atunci starea de urgenţă a fost periodic prelungită, potrivit media citate.