Starea finanţelor ţării: Proastă. Economia nu poate plăti în ritmul în care statul consumă

02 07. 2019
pot_bellied_pig_2413454_1280_87228700

Venituri excelente

Sursa deficitului bugetar de 1,4% din PIB, la doar cinci luni de la începutul anului, nu pare a fi nivelul încasărilor statului din activitatea economiei reale. Per total, în intervalul menţionat, veniturile bugetului au crescut cu 11,6%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Veniturile fiscale, cele care merg direct din taxe către stat au crescut şi ele accelerat, mult peste ritmul creşterii economice, atingând un plus de 7,7%.

Cele mai importante surse de bani ale bugetului, TVA şi contribuţiile sociale, au avut creşteri solide, de aproape 13%, respectiv, 18,5%. Cele două, care fac împreuna 57% din bugetul de venituri al României, au fost alimentate în parte de politica guvernului de creştere bazată pe consum. În special de majorarea salariilor din sectorul de stat, pentru care s-au plătit contribuţii sociale mai mari şi s-au şi transformat în consum, şi de-aici majorarea încasărilor din TVA.

Însă cele două dări obligatorii n-au ţinut pasul de creştere cu cheltuielile. Semn că economia reală gâfâie în efortul de acomodare financiară a politicii de expansiune a statului.

Cheltuielile statului cu propria funcţionare au explodat

Dovadă că cheltuielile sunt cele care au deschis deficitul bugetar la un nivel comparabil cu cele din marea criză economică sunt procentele lor imense de creştere de la un an la altul. În intervalul menţionat, cheltuielile cu salariile angajaţilor statului cu crescut cu aproape 25%. Cheltuielile statului cu bunurile şi serviciile, şi ele cu 15%. Astfel,  s-a ajuns ca peste 43% din bugetul de cheltuieli pe care România îl strânge din taxe să fie doar salariile angajaţilor de la stat şi bunurile şi serviciile cumpărate de stat pentru propria funcţionare.

Peste ele vin cheltuielile cu asistenţa socială, din care peste 80% reprezintă pensii, care au crescut cu 15%. Acestea ajung la 34% din cheltuielile totale ale bugetului. 

Astfel, cheltuielile sociale ajung, împreună cu cele pentru funcţionarea statului, să ocupe 77% din buget, pentru restul acţiunilor guvernului în care sunt folosite încasările din taxe, impozite şi proprietăţile statului, rămânând doar 23% din buget.

Investiţii anemice

Deşi 2019 a fost declarat de către guvern “anul investiţiilor”, cheltuielile de capital, care reprezintă, în mare, cheltuieli de infrastructură realizate de guvern, au urcat în interval cu doar 8,7% faţă de anul trecut, mult sub dinamica creşterii veniturilor statului. Asta în condiţiile în care anul trecut investiţiile n-au fost o prioritate, fiind declarat de către guvern “anul creşterii veniturilor”.

Puteţi vedea aici execuţia bugetară după cinci luni din 2019