Starea sănătăţii românilor: trei sferturi cred că au o stare bună. Una din patru persoane suferă de cel puţin o boală cronică

‘Din totalul populaţiei rezidente, 76,6% consideră că au o starea de sănătate bună sau foarte bună (80,9% dintre persoanele de sex masculin, respectiv 72,6% dintre cele de sex feminin). Majoritatea persoanelor tinere a declarat o stare de sănătate bună şi foarte bună, dar numai 31,6% dintre persoanele de 65-74 ani şi 14,2% dintre persoanele de 75 de ani şi peste au declarat că au o stare de sănătate bună şi foarte bună. Pe medii de rezidenţă, nu există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte starea de sănătate declarată’, spune INS.

Potrivit sursei citate, una din patru persoane suferă de cel puţin o boală cronică sau o problemă de sănătate de lungă durată, o pondere mai mare fiind întâlnită în rândul persoanelor de sex feminin (29,9%) faţă de cele de sex masculin (21,8%), scrie Agerpres.

În mediul rural, ponderea persoanelor care suferă de o boală cronică sau o problemă de sănătate de lungă durată (24,9%) este mai mică decât cea a persoanelor din mediul urban (26,8%).

Cele mai frecvente boli cronice declarate de persoanele în vârstă de 15 ani şi peste sunt: hipertensiunea arterială (întâlnită la 17 persoane din 100), afecţiunile zonei lombare (11 persoane din 100), afecţiunile zonei cervicale (6 persoane din 100) şi diabetul zaharat (5 persoane din 100).

Copiii sub 15 ani sunt într-o măsură mai mică afectaţi de boli cronice (4,6%), cele mai frecvente fiind alergiile (exclusiv astmul alergic), bronşita cronică, boala pulmonară obstructivă sau emfizemul. Cinci copii din 1.000 suferă de anomalii congenitale osteo-articulare, iar doi copii din 1.000 au anomalii congenitale cardio-vasculare.

Din totalul populaţiei rezidente de 15 ani şi peste, 7,7% au declarat că au dificultăţi în realizarea activităţilor zilnice de îngrijire personală. Gradul de limitare variază odată cu vârsta, astfel că 17,0% din persoanele de 65-74 ani şi 42,1% dintre persoanele de 75 ani şi peste au unele dificultăţi în realizarea, fără ajutor, a activităţilor de îngrijire personală sau nu le pot face deloc.

De asemenea, mai puţin de jumătate (47,0%) din populaţia rezidentă a apelat cel puţin o dată la medicul de familie sau la un medic de medicină generală în ultimele 12 luni precedente interviului, efectuând în medie 3,7 consultaţii, iar 3,6% din populaţia rezidentă nu a apelat niciodată la un medic de familie sau la un medic de medicină generală.

Medicii specialişti (inclusiv chirurgi) au consultat 16,0% din populaţia rezidentă în decursul ultimelor 12 luni precedente interviului. Persoanele de sex feminin au solicitat într-o măsură mai mare decât persoanele de sex masculin o consultaţie unui medic specialist (18,7% faţă de 13,2%), ca şi persoanele din mediul urban (18,2% dintre acestea faţă de 13,6% dintre persoanele din mediul rural). Un sfert din populaţia ţării nu a solicitat niciodată o consultaţie unui medic specialist. O persoană care a apelat la medicul specialist a primit, în medie, 2,3 consultaţii (2,4 consultaţii în mediul urban şi 2,2 consultaţii în rural).

Potrivit INS, în decurs de 12 luni precedente interviului, 15,8% din populaţia rezidentă de 3 ani şi peste a efectuat cel puţin o vizită la cabinetul unui medic stomatolog sau ortodont (11,7% în mediul rural şi 19,3% în urban). 13,0% din populaţia rezidentă de 3 ani şi peste nu a apelat niciodată la medicul stomatolog sau ortodont (8,5% în mediul urban şi 18,2% în rural). O persoană de 3 ani şi peste care a apelat la medicul stomatolog sau ortodont, a primit, în medie, 2,9 consultaţii (2,8 consultaţii persoanele de sex masculin şi 3,0 consultaţii persoanele de sex feminin). Pe medii de rezidenţă, populaţia de 3 ani şi peste din mediul urban care a apelat la medicul stomatolog sau ortodont a făcut în medie 3,0 consultaţii, iar cea din mediul rural 2,6 consultaţii.

Conform INS, în cele două săptămâni precedente interviului, 20,3% din populaţia rezidentă a utilizat medicamente prescrise de un medic (24,1% persoane de sex feminin şi 16,4% persoane de sex masculin). Populaţia rezidentă din mediul urban a utilizat în proporţie de 21,6% medicamente prescrise de un medic, faţă de 18,9% din populaţia rezidentă în mediul rural. Începând cu vârsta de 35 de ani principala cauză pentru care populaţia a luat medicamente prescrise a fost tensiunea arterială ridicată, aceasta fiind menţionată în proporţie de 34,2% de persoanele de 35-44 ani, de 52,1% de persoanele de 45-54 ani, 62,0% de persoanele de 55-64 de ani, ajungând la 72,0% la persoanele de 75 de ani şi peste.

În aceeaşi perioadă de referinţă, medicamentele neprescrise de un medic au fost utilizate de 14,8% din populaţia rezidentă (11,2% din populaţia de sex masculin şi 18,3% din populaţia de sex feminin). Cea mai mare parte a populaţiei care a recurs la medicamente neprescrise a utilizat aceste medicamente pentru răceală, gripă sau dureri de gât (48,1%), dureri de cap sau migrene (38,5%) şi vitamine, minerale etc. pentru fortificarea organismului (36,8%).