Sistemul Garanție-Returnare, proiectul de economie circulară prin care românii vor plăti o garanție de 0,50 de lei atunci când vor cumpăra o băutură (apă, băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin, băuturi spirtoase) de la un comerciant, urmând să primească contravaloarea garanției înapoi reciclând, presupune noi roluri pentru retaileri, fie ei mari rețele internaționale fie magazine de bloc. Și aceasta pentru că magazinul încasează garanția și tot magazinul trebuie să creeze pentru consumatori posibilitatea ca aceștia să lase ambalajele goale, la ghișee sau în aparate RVM, pentru a-și recupera banii, cash sau sub formă de voucher. Totodată, magazinele sunt cele care trebie să depoziteze undeva ambalajele goale până când RetuRO le va prelua pentru a le duce spre centrele de numărare și sortare precum și să țină o evidență clară a lor.
Cum se descurcă magazinele cu toate aceste roluri cu o zi înainte de demararea SGR?
„Nu este nimeni pregătit să înceapă sistemul. Absolut nimeni”, este concluzia lui Feliciu Paraschiv, proprietarul lanțului de 17 magazine Paco și vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România.
În momentul realizării acestui articol, adică cu două zile înainte de lansarea SGR, antreprenorul are încă o sumedenie de semne de întrebare la care nu a găsit răspuns nici din partea RetuRO, administratorul SGR, nici din partea Ministerului Mediului deși, spune el, a făcut demersuri în acest sens. În plus, apreciază că un singur hub de numerotare și sortare ambalaje (centrul de la Bonțida, Cluj) este insuficient pentru toată țara, luînd în calcul și distanțele ce trebuie parcurse.
„Când am semnat contractul cu RetuRo ni s-a dat un număr de contact la care am sunat încontinuu fără a mi se răspunde vreodată. Nu am saci, nu am sigilii pentru sacii RetuRO, nu știu când îmi vor fi preluate ambalaje, nu am acces la baza de date pentru a putea valida că produsul respectiv a fost introdus în sistemul SGR. Dacă, spre exemplu, vine cineva la mine cu o sticlă rezultată de la un produs pe care eu nu îl am în magazin, de unde știu eu că este înregistrat în sistemul SGR dacă nu pot citi codul de bare? Sigla aceea nu este suficientă. Ce fac? Accept sticla sau nu? Am solicitat de o lună, în zadar, acces la baza de date a RetuRO. Noi nu putem funcționa fără baza de date, iar la soluția oferită de RetuRO – o aplicație IOS și Android pe telefon – am unele obiecții pentru că implică unele costuri. Eu am 45 de casiere. Ce fac? Le cumpăr la toate un telefon? Dacă pot accepta ambalaje la o singură casă voi crea cu siguranță nemulțumirea clienților mei”, a explicat pentru Economica Paraschiv.
„Pentru a veni în ajutorul comercianților care organizează puncte de colectare manuală, RetuRO va lansa în luna decembrie o aplicație de mobil care va permite scanarea codului de bare de pe ambalajele returnate de consumatori și identificarea acestora ca făcând parte din SGR sau nu”, a transmis RetuRo, pentru Economica.
Toate ambalajele parte din SGR sunt marcate prin două elemente distinctive:
Amintim că, potrivit legislației, producătorii care introduc pe piaţa naţională produse ambalate în PET, aluminiu, sticlă au avut obligaţia să se înregistreze în baza de date gestionată de către administratorul SGR până la data de 28 februarie 2023. De fapt, aceștia sunt cei care introduc în sistemul SGR datele cu privire la produse și tipul de ambalaje folosite.
Ce se întâmplă cu ambalajele, după ce ajung la magazine
Din informațiile furizate Economica de către RetuRo, administratorul susține că accesoriile (saci, lăzi etc.) sunt livrate de RetuRO la cererea retailerului, iar momentan, solicitările de ridicare ambalaj se fac prin e-mail sau telefon, urmând ca în viitorul apropiat să existe o aplicație pentru gestionarea acestor fluxuri.
„Pentru a menține coerența și uniformitatea procesului de colectare, este obligatoriu ca retailerii să folosească exclusiv accesoriile obținute de la RetuRO. În cazul colectării manuale, este vorba despre saci de colectare și sigilii cu cod unic de bare, care să asigure trasabilitatea ambalajelor și suporuri pentru saci. Sigiliile utilizate pentru ambalaje au un rol crucial în asigurarea trasabilității corecte și a integrității procesului. Acestea vor servi drept elemente de referință în determinarea plăților pentru garanție și tariful de gestionare”, nee-aa mai explicat compania.
Retailerii vor putea achiziționa accesoriile pentru colectare din magazinul online RetuRO.
Acesta va fi accesibil în curând din contul de utilizator al comercianților care au semnat contractul de prestări servicii cu RetuRO.
Costurile sacilor de plastic și ale sigiliilor vor fi suportate de către cumpărător, însă ele sunt acoperite ulterior de RetuRO, prin tariful de gestionare pe care administratorul SGR îl plătește comercianților.
Suporturile pentru saci vor fi livrate de RetuRO, acestea rămânând în custodia comerciantului.
„Mai multe detalii despre procesul de colectare, ridicarea ambalajelor colectate de comercianți și comandarea accesoriilor de colectare vor fi disponibile în Manualul SGR pentru Comercianți, ce va fi publicat zilele acestea pe website-ul RetuRO”.
„Îmi propun să mă transform într-un avocat al micilor comercianți pentru că aceștia nu au avut parte de vreo reprezentare legală pe parcursl dezbaterilor. Înțeleg cât sunt de importante acele business-uri de familie și nu îmi propun ca aceștia să aibă de suferit din cauza SGR sau RetuRO. Asta înseamnă că mă voi asigura că acestora li se va ridica la timp materialul reciclabil, că vor fi plătiți pentru fiecare ambalaj pe care îl vor scoate din sistem, pentru că ei au niște costuri cu aceste activități, chiar dacă vor face manual aceasta actvitate și că își vor recupera foarte repede banii aferenți garanțiilor pe care le-a plătit cetățenilor. Dacă va fi nevoie de modificarea legislației primare sau secundare sau de noi ordine de ministru, este o preocupare pe care o voi avea în următoarea perioadă”, a declarat ministrul Mediului, Mircea Fechet.
Ce provocări au marii retaileri
„Și la noi acest început vine cu unele provocări legate, în primul rând sistemul IT. Toate automatele trebuie conectate la sistemul IT al RetuRO, astfel încât acestea să poată transmită datele de colectare. În timp real, trebuie să se cunoască că la automatul X de la magazinul Y s-au strâns 100 de recipiente, spre exemplu. IT-ul este o provocare principală, pentru că perioada de test a fost foarte, foarte scurtă. Și probabil, va mai fi nevoie de ajustări și modificări pe parcurs”, a declarat pentru Economica Luiza Maria Neag, președinte al Asociației Retailerilor pentru Mediu (ARM).
De asemenea, potrivit acesteia, și sistemul de colectare dă emoții magazinelor.
Până acum, RetuRO a semnat un singur contract de colectare cu GEODIS.
„Avem emoții pentru că nu știm ce valuri de ambalaje vor fi și există temerea că ar putea fi un aflux foarte mare de ambalaje la un moment dat. Poate că nu neapărat în decembrie, dar în ianuarie, nu știm. Depinde de producători și cum vor schimba aceștia ambalajele. Dacă este aflux foarte mare de ambalaje, trebuie să avem și colectarea pusă la punct pentru ca ambalajele să poată fi ridicate la timp. Cred că toată lumea ar trebui să ia în calcul în anumit spațiu. Însă, în momentul în care ai recepția unui magazin, acesta are deja un plan, este foarte greu să mai găsești un spațiu în care să mai pui ceva. Deci, clar, nu ar trebui să existe problema asta de preluare. Ar trebui să fie un flux continuu care să funcționeze.”
Doar foarte puține ambalaje vor putea fi reciclate prin SGR la 30 noiembrie
Nu în ultimul rând, magazinele se tem de eventualele neînțelegeri pe care le-ar putea avea consumatorii. Cum până în 30 iunie 2024 în pe rafturi vor coexista ambalajele SGR – purtătoare de garanția de 50 de bani și care se vor putea recicla în schimbul contravalorii garanției – și ambalajele non-SGR (care se pot recicla în afara sistemul SGR, fără a primi în schimb 50 de bani, pentru că nu au fost percepuți ca și garanție), unora le va fi dificil să facă distincția dată de sigla SGR pe ambalaj.
În plus, acum, înainte de debutul SGR, oamenii ar putea fi tentați să adune PET-uri pentru a primii cei 50 de bani odată ce sistemul intră în vigoare. Acest lucru nu se va putea întâmpla.
„Sunt foarte mulți care strâng sticle și nu înțeleg că nu vor primi 50 de bani pentru ambalajele care nu au etichetă SGR. Trebuie să înțeleagă că vor primi bani sau voucher (cu care vor putea achiziționa produse sau pe care îl pot schimba în bani n.red.) pentru cele pentru care au plătit deja garanția”, mai spune Neag.
Din estimărle Ministerului Mediului, care au luat în calcul date din state unde SGR există deja, în prima luna de la startul sistemul procentul ambalajelor SGR va fi de 2-3%, dar acesta va crește în fiecare zi.
„Ne așteptăm ca în prima lună numărul ambalajelor să fie unul redus. Probabil primele tipuri de băuturi cu ambalaj SGR vor fi băuturile cu termen de garanție foarte scurt precum freshuri și alte astfel de tipuri de băuturi. Însă, pe măsură ce stocurile vor fi epuizate și noua marfa va umple rafturile, ne așteptăm ca procentul de ambajale SGR să crească până la 30 iunie 2024 când vom avea pe raft 100% ambalaj SGR ”, a declarat ministrul Mediului, Mircea Fechet. Acesta s-a declarat optimist cu privire la debutul SGR.
Costuri mari cu aparatele
Un alt cost suportat de retailerii mari este legat de RVM-uri, acele aparate care preiau automat ambalakele. Spre exemplu, Kaufland, a investit într-un singur ansamblu cu șase guri de colectare, 260.000 de euro. Banii pot fi recuperat parțial sau total de magazine de la Returo, prin tariful de gestionare.
Ce spune CEO-ul RetuRO la început de drum
„Sistemul pe care îl începem nu este perfect, dar este perfectibil. Este un mecanism viu și, lucrând împreună, îl vom face să funcționeze. Motivul pentru care am solicitat o amânate de câteva luni a fost pentru că am vrut să testem sistemul. Ca în orice sistem IT, apar erori care ar fi putut apărea în perioada de testare. Acum, cu SGR pus în mișcare, vor apărea erori pe măsură ce programul se derulează. Vom perfecta lucrurile pe măsură ce ele apar. Altfel, toate principiile de bază sunt puse la punct”, a explicat pentru Economica, Gemma Webb, CEO RetuRo.
Potrivit legislației în vigoare, magazinele au următoarele obligații în legătură cu SGR
-tipurile de produse care fac parte din sistemul de garanţie-returnare;
– valoarea garanţiei;
– posibilitatea consumatorilor sau utilizatorilor finali de a returna ambalajul SGR în vederea restituirii valorii garanţiei în cadrul oricărui punct de returnare de pe teritoriul României;
– adresa şi programul de funcţionare ale punctului de returnare operat de comerciant;
– modalitatea de preluare a ambalajelor, manual sau prin echipament automat de preluare;
– modalităţile disponibile de restituire a garanţiei;
– dreptul celui care returnează ambalajul SGR de a solicita restituirea valorii garanţiei în numerar, prin voucher sau prin transfer bancar;
– situaţiile de refuz al restituirii garanţiei;
Pașii de urmat, pentru consumator
Pentru a fi returnate, RetuRO recomandă ca ambalajele să fie intacte, nedegradate și nedeformate, adică să nu fie sparte, turtite sau presate, pentru ca ele să poată fi scanate după formă și dimensiuni de automatele de colectare sau de echipamentele de numărare și sortare.
De asemenea, recipientele trebuie sa fie golite complet, nu curate în sensul de a fi spălate. Orice cantitate de lichid care rămâne în aceste recipiente le afectează greutatea și există posibilitatea ca ele să fie refuzate de echipamentele automate, atunci când sunt scanate și cântărite.
Eticheta trebuie să fie vizibilă și intactă pentru că aceasta va avea imprimate simbolul SGR și codul de bare specific. În lipsa acestor elemente de identificare, ambalajele nu beneficiază de garanție și nu pot fi preluate prin Sistemul Garanție-Returnare.
RetuRO Sistem Garanție Returnare S.A. este o companie ce funcționează pe principiul not for profit – ceea ce înseamnă că eventualul profit realizat de companie în urma colectării de ambalaje de băuturi va fi reinvestit, exclusiv, în dezvoltarea SGR. Compania a fost creată de un consorțiu de trei acționari privați: Asociația Berarii României pentru Mediu (30%), Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate (30%) și Asociația Retailerilor pentru Mediu (20%) și un acționar public, statul român, prin autoritatea centrală de mediu, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (20%).