Statele baltice solicită o brigadă NATO, Stoltenberg le aminteşte că prezenţa Alianţei în regiune a fost deja sporită
„Am văzut solicitarea şi o vom studia la fel ca pe orice altă cerere a aliaţilor’, a indicat Stoltenberg la o conferinţă de presă desfăşurată la Bruxelles în timpul reuniunii miniştrilor apărării din statele NATO. Însă, ‘în acelaşi timp observăm şi că aliaţii şi-au sporit prezenţa militară în est’, inclusiv în Lituania, Letonia şi Estonia, a adăugat el. ‘Am sporit numărul navelor în Marea Baltică şi în Marea Neagră, am suplimentat trupele terestre odată cu creşterea numărului exerciţiilor’, a continuat Jens Stoltenberg.
El a amintit de asemenea că numai cu o zi în urmă miniştrii apărării din ţările NATO au decis luarea de noi măsuri menite să sporească securitatea tuturor membrilor Alianţei, una dintre acestea fiind consolidarea Forţei de reacţie rapidă a NATO, ale cărei efective ar putea ajunge (într-un orizont de timp încă neprecizat, n.r.) până la 40.000 de soldaţi, de la 13.000 câţi numără în prezent.
La jumătatea lunii mai, un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării lituanian a anunţat că cele trei state baltice vor adresa Alianţei Nord-Atlantice o cerere comună pentru o ‘prezenţă permanentă, prin rotaţie, de forţe NATO’, ca ‘măsură de descurajare, având în vedere situaţia securităţii din regiune’, aluzie la rolul Rusiei în conflictul din Ucraina.
‘Vrem o unitate de dimensiunea unei brigăzi, pentru ca fiecare ţară baltică să aibă câte un batalion’, a mai spus atunci sursa citată, fără a face referire la efectivele acestei unităţi, o estimare indicând însă aproximativ 3.000 de militari. În prezent, armata americană desfăşoară, prin rotaţie, aproximativ 600 de soldaţi în ţările baltice şi în Polonia.
Totuşi, unii membri europeni ai NATO, inclusiv Germania, manifestă rezerve faţă de o prezenţă militară permanentă în regiune, invocând faptul că aceasta ar fi contrară Actului Fondator semnat de NATO şi Rusia în 1997.