Statele din Europa de Est îşi majorează rezervele de gaze, după ce Rusia a redus livrările

România are o producţie internă considerabilă, iar depozitele, cu o capacitate totală de 2,8 miliarde de metri cubi, sunt pline pe jumătate. Ţara poate rezista aproximativ şase luni fără gaze importate din Rusia, a afirmat în iunie Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie.

Livrările de gaze din Federaţia Rusă către România au fost reduse vineri cu 5% faţă de ceea ce era planificat, fără ca partea română să fi primit vreo motivaţie din partea ruşilor, a anunţat Răzvan Nicolescu.

Joi, companiile de gaze din Polonia şi Slovacia au anunţat că livrările de gaze din Rusia au fost reduse cu 24%, respectiv cu 10% faţă de cantitatea din contracte.

Depozitele subterane din Cehia şi Polonia sunt pline, în timp ce Slovacia îşi va majora capacitatea de stocare în următoarele zile, au anunţat companiile energetice din aceste state.

Serbia, ale cărei depozite au o capacitate de 450 milioane de metri cubi de gaze, ar putea cere vecinei Ungaria să stocheze până la 200 milioane metri cubi în rezervoarele sale, conform ministrului sârb al Energiei, Aleksandar Antic.

Chiar dacă nivelul dependenţei statelor din Europa de Est de gazul rusesc venit din Ucraina variază, regiunea ca întreg depinde mai mult de livrările Gazprom decât Europa Occidentală. Importatorii de gaze din Slovacia şi Polonia – ţări care furnizează în flux invers gaze Ucrainei, după ce Rusia a stopat livrările în iunie – s-ar putea confrunta în următoarele zile cu un declin al volumelor de gaze naturale livrate.

‘Doar Lituania are suficiente capacităţi de stocare pentru a supravieţui în timpul iernii fără gaz rusesc. Alte state din Europa Centrală şi de Est nu au suficiente capacităţi de stocare’, a declarat analistul Mikhail Korchemkin de la East European Gas.

Bulgaria şi Serbia sunt în mod special expuse la întreruperi, deoarece sunt aproape complet dependente de gazele ruseşti care vin prin Ucraina.

Ca rezultat, guvernele din Sud-Estul Europei au fost reticente în a opri pregătirile pentru proiectul South Stream al Gazprom, destinat să transporte gaze pe sub Marea Neagră din Rusia şi să intre în UE prin Bulgaria, ocolind Ucraina.

Autorităţile se bazau pe gazoductul de 2.446 kilometri pentru a spori securitatea furnizării, dar au oprit construcţia în urma lobby-ului de la Bruxelles.

În Serbia, unde zeci de mii de gospodării depind parţial sau complet de electricitate pentru încălzire, reducerea livrărilor de gaze ar duce la majorarea semnificativă a consumului de electricitate, care ar destabiliza sistemul energetic naţional, a avertizat fostul ministru sârb al Energiei, Petar Skundric. În cazul opririi livrărilor, capacităţile de stocare din Serbia ar acoperi în timpul iernii consumul pentru 45 de zile.

În Cehia, capacităţile de stocare sunt pline, cu o lună înainte de data prognozată, conform firmei germane RWE AG, care operează 92% din sistemul subteran de stocare al ţării.

Şi compania poloneză de utilităţi, Polskie Gornictwo Naftowe i Gazownictwo, a anunţat că sunt pline capacităţile de stocare.

‘Vedem o poveste similară în Europa emergentă – Polonia, Slovacia, Ungaria şi România – deoarece Rusia încearcă să limiteze orice excedent de gaz disponibil în regiune pentru a opri fluxul invers spre Ucraina’, a apreciat economistul Timothy Ash, de la Standard Bank Group Ltd. în Londra.

Compania slovacă SPP a anunţat că până acum livrările sunt suficiente pentru a acoperi toate necesităţii ţării, iar capacităţile de stocare sunt aproape pline.

Livrările de gaze către Austria au fost reduse joi cu 15%, a anunţat Robert Lechner, purtător de cuvânt al companiei energetice OMV. Acesta a adăugat că firma obţine o cantitate de gaze naturale mai mare decât are nevoie şi capacităţile de stocare sunt aproape pline