Timp de mai mulţi ani, cele 19 state din zona euro au urma o politică fiscală în mare parte neutră, în pofida apelurilor repetate venite de la Banca Centrală Europeană, precum şi de la statele cu un ritm redus de creştere, pentru mai multe investiţii.
Însă creşterea economică modestă înregistrată anul trecut de Germania, prima economie a blocului comunitar, precum şi îngrijorările cu privire la o nouă recesiune, alimentată de epidemia de coronavirus din China, au determinat autorităţile de la Berlin să îşi revizuiască punctul de vedere. Până acum, Berlinul a promovat austeritatea şi reducerea dezechilibrelor fiscale în ţări cu datorii mari, precum Italia şi Grecia.
„Dacă riscurile orientate în jos se vor materializa, răspunsurile fiscale ar trebui să fie diferenţiate, mizând spre o poziţie mai încurajatoare la nivel agregat”, se arată într-un document european consultat de Reuters.
Potrivit unor oficiali europeni, miniştrii de Finanţe din zona euro ar urma să discute acest document la o reuniune care va avea loc luni seara la Bruxelles, pentru ca marţi să îl adopte.
Potrivit documentului, cheltuielile mai mari vor trebui să respecte regulile fiscale europene, care stipulează, printre altele, că deficitul trebuie să rămână sub 3% din Produsul Intern Brut. În plus, nu este clar cum va defini zona euro o recesiune care să declanşeze mai multe politici expansioniste.
Reuters subliniază că ultimul cuvânt, când vine vorba de punerea acestor recomandări în practică, aparţine guvernelor naţionale. Ministrul german de Finanţe, Olaf Scholz, a declarat în ultimele luni că Germania va cheltui mai mult în eventualitatea unei crize economice, însă în pofida încetinirii ritmului de creştere în 2019, Germania a înregistrat un important surplus bugetar pe primele nouă luni ale anului trecut, arată datele publicate de Eurostat.