Astfel, numai câteva dintre cele 11 state ale UE care au făcut parte din blocul comunist, printre care Polonia, România şi Estonia, susţin adoptarea de sancţiuni economice împotriva Rusiei. Oficialii de la Varşovia consideră că astfel de sancţiuni sunt vitale pentru a-l descuraja pe preşedintele Vladimir Putin să încerce preluarea şi altor teritorii ucrainene, după ce a anexat Crimeea, cum ar fi de exemplu cazul regiunii Doneţk.
În schimb, mesajele transmise de liderii celorlalte state foste comuniste arată o împotrivire faţă de instituirea celei de-a treia serii de sancţiuni împotriva Rusiei, de data aceasta cu caracter economic şi comercial, după cele două serii care au prevăzut doar suspendarea unor tratative plus restricţii la acordarea vizelor şi îngheţarea activelor în cazul unor oficiali ruşi şi ucraineni pro-ruşi. Această reticenţă îngreunează şi mai mult obţinerea unui consens european pentru adoptarea de noi sancţiuni.
Cu toate că anexarea Crimeii ar trebui să le dea motive să se teamă că ţările lor ar putea fi o viitoare ţintă a Rusiei, care le-a mai ocupat în trecut, oficialii din majoritatea ţărilor foste comuniste par a fi mai preocupaţi de menţinerea fragilei relansări economice decât de ameninţările la adresa securităţii naţionale, remarcă Reuters. Iar sistarea legăturilor comerciale cu Rusia, în special livrările de gaze naturale, sau dispariţia turiştilor ruşi ar aduce prejudicii economice considerabile acestor ţări.
De exemplu, ‘în condiţiile în care un sfert din autoturismele noastre sunt exportate în Federaţia Rusă, care ar fi impactul sancţiunilor asupra industriei auto?’, s-a întrebat Robert Fico, premierul slovac. ‘Catastrofal’, a răspuns tot el. ‘Atunci de ce să luăm decizii ce ar dăuna economiei şi populaţiei noastre?’, a închis el subiectul.
Această situaţie arată în ce măsură continuă să fie interconectate economiile est-europene cu economia Rusiei, deşi au trecut mai bine de 20 de ani de la dispariţia CAER-ului şi a Pactului de la Varşovia, iar această dependenţă merge dincolo de gazele naturale ruseşti. De exemplu, turiştii ruşi cu genţile de cumpărături pline sunt o privelişte obişnuită la Praga. Camera de Comerţ cehă estimează că eventuale sancţiuni economice severe împotriva Rusiei ar conduce la pierderea a peste 50.000 de locuri de muncă în Cehia.
În multe părţi ale fostului bloc comunist s-a încercat în ultimele două decenii să se lase în urmă amintirile traumatizante din timpul ocupaţiei sovietice şi să se construiască relaţii bune cu Moscova, ceea ce ar putea explica parţial actuala abordare a acestor state.
Bulgaria, cea mai dependentă economic de Rusia, a precizat că se opune unor noi sancţiuni. Ungaria tocmai a semnat un acord pentru extinderea centralei nucleare de la Paks în cooperare cu Rusia, care este în plus cel mare partener comercial al său după UE. Un oficial maghiar, care s-a exprimat sub protecţia anonimatului, a declarat că un al treilea set de sancţiuni împotriva Moscovei ‘va implica decizii foarte dureroase şi pline de consecinţe pentru ambele părţi’, precizând că mai multe state membre ale UE se opun unor astfel de sancţiuni.
Chiar şi preşedinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite, ţară ce în mod tradiţional susţine o linie dură faţă de Moscova, a declarat că încă nu este momentul pentru noi sancţiuni. O estimare făcută de economistul-şef al unei bănci lituaniene, potrivit căruia astfel de sancţiuni ar conduce la scăderea PIB-ului ţării sale cu 10-15%, ceea ce ar însemna reintrarea în recesiune, explică foarte bine motivaţia acestei poziţii.