”Am auzit că unii lideri s-au exprimat spunând că, din punct de vedere al volumului global, pachetul este insuficient. Există posibilitatea ca statele membre să contribuie la finanţarea capitalului. Aceasta va fi luată în calcul de către Comisia Europeană în evaluarea situaţiei bugetare a diferitelor ţări”, a declarat Juncker la sosirea sa la summitul european de la Bruxelles.
Pentru a încuraja statele membre să contribuie la noul fond, executivul comunitar propune ca sumele acordate să nu fie incluse în calcularea deficitului lor. ”Prin urmare, nu există practic nici un motiv de a nu participa la finanţare”, a subliniat Juncker.
Preşedintele Comisiei Europene a lansat deja apeluri de mai multe ori către ţările care beneficiază de marje bugetare, precum Germania, pentru a aduce o contribuţie la fondul de investiţii, un proiect-far al mandatului lui Juncker pentru relansarea creşterii economice şi crearea de noi locuri de muncă.
”Aştept acum propuneri concrete, şi nu doar ‘paroles, paroles’. Am nevoie de ‘money, money”, declara Juncker miercuri în Parlamentul European.
Dar cancelarul german, Angela Merkel, s-a limitat la un sprijin minim joi şi a preferat să insiste asupra necesităţii de a se continua reformele structurale în Europa.
”Nu suntem întotdeauna într-o situaţie economică uşoară. De aceea, trebuie să facem trei lucruri: putem lansa un plan de investiţii (…), care trebuie completat printre proiecte concrete. În plus, e nevoie evident de câştigarea încrederii, şi la aceasta se răspunde prin aplicarea pactului de stabilitate şi de creştere economică”, a declarat Angela Merkel.
Franţa, la rândul său, ”va susţine acest plan de investiţii (…), pentru ca ţara noastră să aibă mai multe investiţii şi mai mult sprijin pentru creşterea economică”, a indicat preşedintele Francois Hollande.
Mai direct, premierul finlandez, Alexander Stubb, a afirmat că ţara sa ”nu va avea nici o contribuţie” la fondul de investiţii, în timp ce preşedinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite, nu şi-a ascuns scepticismul, considerând, pentru moment, ‘creativă’ structura Planului Juncker. ”Cel puţin intenţiile sunt bune”, a comentat Dalia Grybauskaite.
Belgia a refuzat şi ea să contribuie la planul de investiţii în această etapă. ”Nu vreau să pun bani pe masă fără să ştiu mai întâi care sunt propunerile concrete pentru ca acest fond să funcţioneze”, a declarat premierul belgian, Charles Michel. ”Vreau ca acest fond să fie mobilizat pornind mai ales de la bani privaţi”, a insistat el.
AFP precizează că Planul Juncker se bazează pe o parte a bugetului european şi pe Banca Europeană de Investiţii (BEI), braţul financiar al UE. El poate fi alimentat prin contribuţii directe din partea statelor membre.