Statele membre UE şi-au dat acordul pentru revizuirea Directivei anti-tutun, care interzice aromele

Revizuirea Directivei anti-tutun prevede că toate ţigaretele şi ţigările rulate vor avea avertismente combinate (ilustraţie plus text) de 65% – faţă de 75% propunerea CE – , afişate pe ambele feţe ale pachetelor de produse din tutun. Totodată, pentru a spori vizibilitatea avertismentelor de sănătate, va trebui ca ele să fie amplasate pe ambele feţe ale ambalajului. Anumite elemente ale pachetelor vor fi standardizate şi toate mijloacele de promovare, precum şi orice referinţă la gust sau aromă, vor fi interzise pe pachete.

Aromele, precum mentol, fructe, ciocolată vor fi interzise la ţigarete şi la tutunul de rulat. Produsele cu arome care au un volum de vânzări de 3% sau mai mare în UE (spre exemplu, mentol) vor beneficia de o perioadă de tranziţie de 4 ani, înainte de a fi interzise. Totodată, se va intensifica controlul ingredientelor produselor din tutun, în special în ceea ce priveşte aditivii.

La nivel european, va fi creat un sistem de urmărire cu elemente de securitate pentru produsele din tutun cu scopul de a combate comerţul ilicit. Pentru început vor fi vizate ţigaretele şi tutunul de rulat.

Pentru ţigările electronice care nu sunt incluse la produse medicinale – conform Directivei 2001/83/EC – modificările prevăd cerinţe stricte în ceea ce priveşte calitatea şi cantitatea. Ca şi la ţigările tradiţionale, mesajele de avertisment devin obligatorii, astfel că producătorilor şi importatorilor de ţigări electronice li se vor comunica noile reguli.

Revizuirea permite statelor membre şi Comisiei o reacţie mai fermă în cazul în care apar îngrijorări privind pericolul la adresa sănătăţii reprezentant de ţigările electronice.

În plus, statele membre vor putea interzice, dacă doresc, vânzările produselor din tutun pe internet.

„Gustul tutunului trebuie să fie cel al tutunului şi nu altceva, iar pachetul trebuie să arate ca unul de ţigări”, a declarat Tonio Borg, comisarul european pentru Sănătate şi Protecţia Consumatorului, care a salutat votul din COREPER pentru modificarea Directivei.

Aceasta va reveni în Parlamentul European, unde a primit un vot iniţial, la 8 octombrie. După ce va fi adoptată varianta consolidată, statele membre au la dispoziţie 5 ani pentru aplicarea prevederilor Directivei.

Europarlamentarii români au votat în funcţie de propriile convingeri sau urmând interesele României, care s-a opus noilor reglementări ce i-ar aduce pierderi anuale de 200 de milioane de euro.

Propunerea privind revizuirea Directivei din 2001 este unul dintre proiectele care au suscitat cele mai numeroase controverse din ultimul timp. Lobby-ştii din industria tutunului au evocat pierderile masive, în timp ce numeroase organizaţii non-guvernamentale au invocat pericolele fumatului asupra sănătăţii. Şi la nivelul de ţări au existat diferite puncte de vedere. Unele au sprijinit necondiţionat Directiva, în timp ce producătorii importanţi de tutun, printre care şi România, au fost împotrivă. Altele, precum Olanda şi Suedia, au cerut derogări pentru anumite produse.

Peste 70.000 de retaileri mici şi mijlocii vor fi afectaţi de modificarea Directivei europene privind comercializarea ţigărilor, aceste produse având o pondere importantă în vânzări, estimările firmelor indicând că un magazin de mărime medie ar putea pierde anual circa 70.000 de euro.

„Pentru noi, retailerii mici şi mijlocii, orice reglementare care are potenţial să mute clienţii către economia gri înseamnă un pas mai aproape de faliment. (…) Pâinea şi tutunul generează trafic în magazine. N-ai ţigări, nu vinzi”, a declarat, la 22 mai, George Brotoiu, directorul general al reţelei de magazine Gulliver, care deţine nouă unităţi în Bucureşti. El este iniţiatorul unei petiţii împotriva aplicării Directivei.

„La nivel european şi local, întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă baza pe care se susţine o parte semnificativă a economiei (…) Restricţiile relative, de tipul celor din Directivă, riscă să favorizeze fie şi involuntar, comerţul ilicit, reducând numărul micilor comercianţi legali”, a arătat preşedintele Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Ovidiu Nicolescu, în cadrul Conferinţei Naţionale de Management Modern pentru Retailerii Mici şi Mijlocii.

În schimb, peste 20 de ONG-uri şi asociaţii ale medicilor au cerut, în aprilie, Guvernului să susţină adoptarea acestei Directive.

Potrivit unui studiu realizat de Roland Berger, România ar putea pierde până la 200 milioane euro anual. Un alt impact negativ enunţat de Roland Berger este reducerea locurilor de muncă din domeniu, estimarea pentru România fiind o scădere cu circa 19.000 de posturi. În prezent, în domeniu lucrează aproximativ 61.000 de oameni, din care 18.000 în producţie şi 43.000 în vânzări angro, distribuţie şi retail.