„Dacă ţările bogate doresc cu adevărat prezervarea pădurilor existente, atunci trebuie să contribuie financiar, nu doar să se ocupe de arbori, ci şi de poporul care trăieşte în apropiere, care vrea să trăiască demn”, a declarat preşedintele Braziliei, Lula da Silva, citat de agenţiile AFP şi EFE, relatează Agerpres.
El a acuzat ţările dezvoltate că încearcă să impună un „neocolonialism verde” sub pretextul unor măsuri de mediu care limitează posibilităţile de dezvoltare şi competitivitatea ţărilor emergente, astfel încât acestea să rămână în continuare o sursă de materii prime şi de forţă de muncă ieftină, adică acelaşi „model economic prădător” din trecutul colonial.
„Aceste efecte sunt resimţite de ţările noastre până în ziua de azi”, prin urmare „nu putem vorbi despre păduri tropicale şi schimbări climatice fără a aborda responsabilitatea istorică a ţărilor dezvoltate. Ele au fost cele care, de-a lungul secolelor, au exploatat cel mai mult resursele naturale şi au poluat cel mai mult planeta. Cei mai bogaţi 10% din populaţia lumii concentrează peste 75% din bogăţia mondială şi emit aproape jumătate din totalul carbonului eliberat în atmosferă”, a mai remarcat preşedintele Braziliei.
El a fost foarte critic în ultimele luni faţă de cererile de mediu pe care UE insistă prin „ameninţări” să le anexeze acordului comercial convenit în anul 2019 cu statele Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay şi Uruguay), cereri care au blocat procesul de ratificare a acordului.
Summitul de la Belem a reunit pentru prima dată în ultimii 14 ani cele opt state membre ale Organizaţiei Tratatului de Cooperare Amazoniană (ACTO). Au fost de asemenea invitate şi alte ţări pe teritoriile cărora se află vaste întinderi de păduri tropicale, precum Congo, Republica Democrată Congo sau Indonezia. Franţa, care deţine şi ea un teritoriu amazonian în Guyana, a fost reprezentată la summit de ambasadoarea sa în Brazilia, care a citit un mesaj transmis de preşedintele Emmanuel Macron, ce a „confirmat angajamentul Franţei pentru protejarea pădurilor şi a Amazoniei în special”.
La finalul summitului statele OTCA au semnat „Declaraţia de la Belem”, un document-fluviu cu 113 puncte, care detaliază jaloanele cooperării menite „să prevină ca Amazonia să ajungă în punctul fără întoarcere”, dar care totuşi cuprinde puţine măsuri concrete pentru protejarea acestei vaste regiuni care adăposteşte circa 10% din biodiversitatea mondială.
Făcându-se ecoul declaraţiilor preşedintelui brazilian, textul condamnă măsurile „unilaterale” ale statelor dezvoltate împotriva schimbărilor climatice şi care constituie „un mijloc de discriminare arbitrară sau o restricţie disimulată asupra comerţului internaţional”.
Sursa foto: Captută video YouTube.com/Al Jazeera