„Acordul de astăzi din cadrul Consiliului reprezintă un pas important. Fac apel la începerea rapidă a negocierilor cu Parlamentul European pentru a ajunge la o adoptare finală a acestei directive, care va contribui la combaterea plafonului de sticlă cu care se confruntă încă prea frecvent femeile pe piaţa muncii”, a declarat ministrul francez al Muncii, Ocupării forţei de muncă şi Încadrării profesionale, Elisabeth Borne.
Directiva urmăreşte să stabilească un obiectiv cantitativ pentru proporţia membrilor sexului subreprezentat în cadrul organelor de conducere ale societăţilor cotate la bursă. Acest lucru ar impune societăţilor să introducă măsuri pentru a atinge, până în 2027, obiectivul minim ca membrii sexului subreprezentat să deţină fie 40% din posturile de administrator neexecutiv, fie 33% din toate posturile de administrator din cadrul organelor lor de conducere. În cazul nerespectării acestor obiective, o societate ar fi obligată să procedeze la numiri sau la alegeri de administratori aplicând criterii clare, lipsite de ambiguitate şi formulate în termeni neutri.
De asemenea, statele membre vor trebui să se asigure că, atunci când societăţile aleg între candidaţi cu calificări egale din punctul de vedere al adecvării, al competenţelor şi al rezultatelor profesionale, acestea acordă prioritate candidatului aparţinând sexului subreprezentat.
Ţările care au instituit măsuri precum obiective naţionale de atingere a unei reprezentări mai echilibrate a femeilor şi bărbaţilor pot suspenda cerinţele în materie de numire sau de alegere prevăzute în directivă. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul în care ţările au înregistrat deja progrese care le permit să se apropie de îndeplinirea obiectivelor stabilite în directivă. În poziţia sa, Consiliul a clarificat, de asemenea, că statul membru (şi nu întreprinderile) este cel căruia îi revine alegerea între cele două obiective propuse, şi anume 40% pentru administratorii neexecutivi sau 33% pentru toţi membrii din cadrul organelor de conducere.
Deşi s-au înregistrat progrese în direcţia unei mai mari egalităţi de gen în cadrul organelor de conducere, acestea rămân inegale. În octombrie 2021, numai 30,6% dintre membrii organelor de conducere şi numai 8,5% dintre preşedinţii acestor organe de conducere erau femei. Decalajul dintre statele membre este mare. Cele în care au fost introduse măsuri în acest sens progresează mult mai rapid decât cele în care nu există măsuri.
Se preconizează că o proporţie mai mare a femeilor cu funcţii în procesul decizional economic va avea efecte colaterale pozitive pentru întreaga economie. În plus, femeile reprezintă aproximativ 60% dintre noii absolvenţi de universitate din UE. Astfel, un mai bun echilibru de gen în organele de conducere ale societăţilor ar permite, de asemenea, o mai bună valorificare a numărului mare de femei cu înaltă calificare din Europa.
Acordul de astăzi dintre statele membre pregăteşte terenul pentru negocieri între Consiliu şi Parlamentul European în vederea ajungerii la o poziţie comună.