Statele UE au sprijinit şi o altă propunere legislativă care introduce o listă de delicte împreună cu sancţiunile aplicabile, respectiv amenzi sau pedepse cu închisoarea, pentru încălcarea aceloraşi sancţiuni.
Cele două acorduri au fost obţinute la reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) desfăşurată la Luxemburg şi stabilesc, în ambele cazuri, poziţia Consiliului UE (statele membre) în negocierile ulterioare asupra acestor texte cu Parlamentul European.
Persoanele care „fac afaceri cu indivizi sau companii incluse în lista de sancţiuni a UE îşi vor vedea câştigurile confiscate în acelaşi mod în care se întâmplă cu traficanţii de fiinţe umane ori cu cartelurile de droguri”, a indicat Consiliul UE.
Conform noilor norme, statele membre trebuie să garanteze că autorităţile lor însărcinate cu identificarea, blocarea şi gestionarea activelor provenite din activităţi infracţionale „dispun de personal calificat şi de resurse financiare tehnice şi tehnologice adecvate”.
Comisia Europeană a propus aceste proiecte legislative în decembrie pentru a limita posibilitatea eludării sancţiunilor impuse Rusiei. Dar legislaţiile naţionale ale statelor UE diferă semnificativ şi, în unele cazuri, impun doar sancţiuni administrative, obiectivul noilor norme fiind de a atenua aceste diferenţe.
În urma sancţiunilor impuse Rusiei după lansarea invaziei în Ucraina, active în valoare de aproape 19 miliarde de euro ale oligarhilor ruşi au fost îngheţate în UE, iar statele occidentale au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de dolari din rezervele sale valutare sau în aur, măsură descrisă de Moscova drept un ”furt”.
Comisia Europeană doreşte confiscarea acestor fonduri pentru a le oferi Ucrainei. Dar pentru aceasta este nevoie de stabilirea unei baze legale la nivelul întregii Uniuni Europene.