Un avion militar rusesc care transporta material medical, măşti şi echipamente a aterizat pe aeroportul internaţional JFK din New York, în contextul epidemiei de coronavirus, la 1 aprilie.
Avionul aducea ventilatoare, precum şi alte echipamente medicale, inclusiv pentru protecţia individuală, după ce preşedintele american Donald Trump şi omologul său rus Vladimir Putin avuseseră o convorbire telefonică.
Imaginile televiziunii de stat ruse transmise la descărcarea avionului au arătat cutii de ventilatoare „Avent-M”, produse Ural Instrument Engineering Plant (UPZ) în oraşul Celiabinsk, situat la 1.500 km est de Moscova, a informat RBC.
UPZ face parte dintr-o societate holding numită Concern Radio-Electronic Technologies (KRET), care este ea însăşi o unitate din conglomeratul de stat rus Rostec.
KRET se află sub sancţiuni americane din iulie 2014, iar întreprinderile şi cetăţenii americani nu pot face afaceri cu ea.
Întrebarea care complică situaţia este dacă SUA sau fondul suveran RDIF, care a fost adăugat pe lista sancţiunilor sectoriale americane în 2015, au plătit ventilatoarele.
Vineri, un înalt responsabil al administraţiei americane a declarat că sancţiunile nu se aplică echipamentelor medicale. „SUA cumpără direct materiale şi echipamente, la fel ca livrările din alte ţări. Fondul rusesc de investiţii direct este supus anumitor sancţiuni sectoriale legate de datorie şi acţiuni, care nu s-ar aplica tranzacţiilor de materiale şi consumabile medicale”, a declarat acelaşi responsabil, sub rezerva anonimatului.
SUA au început să impună sancţiuni economice Rusiei în 2014 ca represalii pentru anexarea peninsulei ucrainene Crimeea şi a sprijinului său pentru rebelii separatişti proruşi din estul Ucrainei.
Serii de sancţiuni suplimentare au impuse de atunci Moscovei, ca răspuns la presupusa sa ingerinţă în alegerile prezidenţiale americane din 2016 şi la presupusa sa participare la otrăvirea fostului spion Serghei Skripal în Marea Britanie în 2018. Moscova neagă ambele acuzaţii.
Departamentul de Stat al SUA a declarat miercuri că Washingtonul a acceptat să cumpere echipamente medicale, dar nu a menţionat nicio întreprindere şi nici sancţiuni. Ambasada SUA la Moscova a declarat că nu are nimic de adăugat la această declaraţie.
Vineri, Departamentul de Stat nu a făcut niciun comentariu pentru moment cu privire la problema sancţiunilor.
Donald Trump descrisese joi conţinutul avionului rusesc drept constând în „multe lucruri medicale de înaltă calitate”, care ar putea salva multe vieţi şi el a spus că „le-ar lua în fiecare zi” dacă ar avea ocazia.
Dar dezbaterea despre plata încărcăturii persistă.
Ministerul rus de Externe a declarat că Moscova a plătit jumătate din cost, iar cealaltă fiind plătită de Washington, chiar dacă responsabilul administraţiei Trump a declarat mai târziu că SUA au achitat în întregime costul, conform Reuters.
Un purtător de cuvânt al RDIF a declarat vineri că fondul şi-a menţinut declaraţia precedentă potrivit căreia a plătit jumătate din factură.
Responsabilul administraţiei Trump, citat de Reuters, a insistat că SUA plăteşte costul total al expediţiei şi a respins afirmaţia fondului de investiţii rusesc potrivit căreia costul era divizat.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, şi-a exprimat surprinderea şi decepţia că cineva pune la îndoială ceea ce Moscova a calificat drept gest de bună voinţă sinceră destinat să ajute SUA pe timp de criză.
„Ventilatoarele nu sunt necesare în SUA?”, a declarat ea, afirmând că Rusia poate să le ia înapoi dacă acestea nu au căutare.
Rostec, conglomeratul de stat care posedă uzina de ventilatoare rusească, a declarat pentru Reuters că unităţile sale produc ventilatoare pentru piaţa internă în cadrul măsurilor luate de guvernul rus pentru combaterea epidemiei.
Decizia de a-i expedia produsele pe plan internaţional este prerogativa preşedintelui şi guvernului rus, a declarat Rostec, conform agenţiei de presă menţionate.