„Rămânem profund preocupaţi de graba procurorului de a cere mandate de arestare şi de erorile tulburătoare în procesul care a dus la această decizie”, a adăugat purtătorul de cuvânt într-o reacţie trimisă AFP, în care a reiterat că, potrivit Washingtonului, „CPI nu este competentă juridic în acest caz”.
Acelaşi purtător de cuvânt a dat asigurări că Washingtonul „va discuta despre viitoarele etape cu partenerii (săi), inclusiv cu Israelul”.
CPI a emis joi mandate de arestare care îi vizează pe premierul israelian Benjamin Netanyahu, pe ministrul Apărării Yoav Gallant (demis între timp) şi pe liderul aripii armate a Hamas, Mohammed Deif, pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii.
Donald Trump nu a reacţionat deocamdată la decizia Curţii de la Haga, însă viitorul său consilier pentru securitate naţională, Mike Waltz, a promis un „răspuns puternic” la „părtinirea antisemită” a CPI, după ce preşedintele ales va depune jurământul pe 20 ianuarie.
În Congres, republicanii au cerut unanim sancţiuni împotriva CPI.
„Curtea Penală Internaţională a acţionat în modul cel mai absurd şi mai iresponsabil cu putinţă. Este timpul ca Senatul american să acţioneze şi să sancţioneze acest organism iresponsabil”, a declarat senatorul Lindsey Graham.
Statele Unite şi Israelul nu sunt membre CPI.
Sursa foto: Flickr